Comunitatea de aici se poate lăuda cu cel puțin trei cetăți: cea actuală menționată pentru prima dată în secolul XV, una construită din lemn și pământ care exista în secolul XIII pe locul actualei cetăți și încă una la granița dintre Făgăraș și Beclean. Despre cea de-a treia cetate de la marginea orașului nu a știut nimeni și abia acum se conturează primele informații oficiale.

În martie 2026 Făgărașul a împlinit 735 de ani de atestare documentară. Cu acest prilej, doi cercetători de la Muzeul ,,Valer Literat” au prezentat o cercetare care revoluționează istoria locală: o a treia cetate ce a existat pe aceste meleaguri.

Judith Grapă și Aurel Dragne sunt încă în continuarea cercetărilor pe acest subiect și urmează ca specialiștii de la Institutul de Arheologie din București să vină în zonă pentru a face studii aprofundate, dar până la dezvăluirea unor date exacte despre această cetate, ei pot confirma numai existența ei.

Demersul lor a început de la două denumiri din zonă: Ó VAR (care înseamnă cetate veche în limba maghiară) și SUB CETATE (un toponim care încă se mai folosește). Cele două denumiri sunt utilizate pentru a descrie o arie aflată în extravilanul municipiului Făgăraș, la granița dintre Făgăraș și comuna Beclean, undeva nu departe de Olt.

,,«Ó VAR» este denumirea veche a zonei respective pe care am găsit-o în documente până cel târziu prin 1865, ea nu se mai folosește astăzi, dar a fost punctul de plecare în cercetare. În apropierea ei, pe harta Făgărașului apare azi denumirea de «SUB CETATE», ceea ce întărește convingerea că a existat cândva o fortificație aici. Nu vreau să dau ca exacte prea multe date despre această veche cetate până nu avem niște măsurători la fața locului făcute de cei de la Institutul de Arheologie, dar pot confirma cel puțin existența ei”, a declarat Judith Grapă.

Există mai multe documente găsite de cercetători care confirmă existența unei fortificații în aceste locuri. De pildă, din 1 martie 1780 datează o scrisoare contractuală care vorbește despre acest loc, numit Cetatea Veche, care este dat la ,,doi români liberi din Făgăraș” Din 18 martie 1813 datează un alt document care este o scrisoare de marcare a locului în două părți. Informațiile conținute de documentele găsite dovedesc că cetatea veche a existat, toponimul a fost utilizat în topografia veche a Țării Făgărașului, iar reperele din acte plasează cetatea lângă râul Olt și lângă dealul Calborului, adică la confluența hotarelor Făgăraș și Beclean.

,,După ce am studiat documentele vechi, ne-am deplasat și la Oficiul de Cadastru din Făgăraș, unde am găsit două hărți pe care figurează marcat un loc numit Cetatea Veche”, mărturisește Judith Grapă.

,,Istoricii interbelici într-o primă etapă considerau că această fortificație veche care era situată la hotarul de apus al Făgărașului, înspre Beclean, ar fi fost practic centrul voivodal al Făgărașului. Ei erau istorici bisericești, proveneau din mediul ecleziastic și încercarea lor era aceea de a dovedi existența unei ierarhii bisericești în spațiul local încă din vremuri îndelungate. Conform unui principiu mai vechi, care a fost enunțat de către istoriografia bisericească, lângă organizarea ierarhică bisericească găsim și organizarea politică, așa putem afla de fapt centrul vechi administrativ al Făgărașului”, a declarat Aurel Dragne.

Momentul apariției acestei cetăți este încă un aspect neelucidat și va fi confirmat după verificările în teren. Nimeni nu poate spune exact când a fost ea construită.

(CRISTINA CORNILĂ)