După aproape 20 de ani în care au lipsit din oferta universităților, programele de licență cu dublă specializare redevin o opțiune pentru viitorii studenți. Ministerul Educației a aprobat reintroducerea acestui model de formare începând cu anii universitari 2025–2026 și 2026–2027, oferind posibilitatea obținerii a două calificări în cadrul unui singur program de studii.
Cum vor funcționa noile programe
Spre deosebire de licențele obișnuite, care se întind pe trei ani, programele cu dublă specializare vor avea o durată de patru ani și vor totaliza 240 de credite. Studenții admiși pe locuri finanțate de la buget nu vor plăti taxe pentru niciuna dintre specializări, chiar dacă acestea aparțin unor domenii diferite.
Modelul este conceput pentru a răspunde cererii crescute de competențe interdisciplinare. Potrivit Universității din București, formarea în două domenii contribuie la dezvoltarea gândirii critice și la o mai bună adaptare la schimbările de pe piața muncii, tendință vizibilă în sistemele educaționale europene.
Primele universități care lansează programe cu dublă specializare
Universitatea de Vest din Timișoara se numără printre instituțiile care deschid această nouă direcție de studiu. Pentru admiterea din 2025, UVT anunță trei programe:
- Chimie – Biologie
- Fizică – Chimie
- Geografie – Limba și literatura engleză
Fiecare dintre acestea va avea câte 12 locuri finanțate de la buget. Absolvenții vor putea preda ambele discipline, ceea ce le poate oferi o flexibilitate mai mare în carieră, în special în învățământul preuniversitar.
Și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca introduce programe similare, printre care și Matematică – Informatică, una dintre cele mai căutate combinații în domeniul STEM. Reprezentanții UBB consideră că dubla specializare poate crește șansele de angajare și poate deschide accesul către domenii profesionale diverse.
Un model readus după aproape două decenii
Programele cu dublă specializare au existat în universitățile românești înainte de reformele din anii 2000, însă au fost eliminate odată cu trecerea la structura Bologna. Ministerul Educației susține acum că reintroducerea lor răspunde nevoii de profesioniști cu pregătire complexă, capabili să acopere mai multe arii de competență.
Decizia vine într-un context în care tot mai multe instituții de învățământ superior din Europa promovează formarea interdisciplinară ca soluție pentru adaptarea la evoluția pieței muncii și la cerințele economiei digitale.
(ANDREEA CORNILĂ)
