„Fecioreasca fetelor de la Crihalma”, un dans unic din sudul Transilvaniei, continuă să fie dus mai departe de comunitate și de instructorii care îi păstrează autenticitatea. Mon Constantin, instructor de dansuri al Ansamblului din Comăna de Jos, explică de ce acest joc este atât de special și de ce rămâne o provocare chiar și pentru dansatori experimentați.

„Dansul Fecioreasca fetelor de la Crihalma a apărut în localitatea al cărui nume îl poartă, iar apoi a fost dus mai departe de către coregraful de la Brașov, domnul Vasiliu, fix cu numele acesta de Crihalma. Pe vremuri acest dans se juca în Crihalma și Ticușu Nou cu precădere, dar pe parcurs l-au adoptat tot felul de alte ansambluri folclorice din țară. Așa a ajuns la Brașov, la Cluj, la Timișoara, Oradea… Este un dans greu, sunt câteva figuri în el pe care puțină lume le poate învăța. Un om care nu știe deloc acest dans, dar are totuși ureche muzicală, reușește cam într-un an de zile să îl învețe. Abia după un an se poate urca pe scenă să îl joace”, spune Mon Constantin.

Jocul, născut după Primul Război Mondial, are astăzi și propria carte. Volumul dedicat Feciorescii fetelor de la Crihalma a fost lansat pe 3 noiembrie 2022, la Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, în prezența autorilor Vasile Stoica și Viorel Nistor, a dansatorilor, cercetătorilor și a comunității din Comăna. Cartea consemnează istoria jocului, structura coregrafică, ritmul, pașii, bătăile, modul de aterizare a picioarelor, dar și informații despre satul Crihalma, locul în care dansul s-a născut.

Potrivit mărturiilor adunate de inițiatoarea proiectului, Diana Nicușan, jocul ar fi apărut după război, când 195 de bărbați din Crihalma au fost plecați pe front, iar femeile au rămas singure acasă. În șezători, pentru a-și umple timpul și pentru a păstra spiritul comunității, au început să imite jocul feciorilor, transformându-l treptat într-un dans propriu. Prima ieșire din sat ar fi avut loc în 1953, iar în 1979, sub coordonarea învățătoarei Cucu Ileana, crihălmencele au câștigat titlul de Laureat la Festivalul Național „Cântarea României”.

Astăzi, dansul este jucat în ansambluri din toată țara, însă autenticitatea lui se păstrează doar în Crihalma, unde localnicele îl transmit din generație în generație.

Volumul lansat în 2022 este considerat de specialiști cea mai amplă lucrare dedicată jocului, integrând atât istoria satului, cât și descrierea coregrafică detaliată. „Jocul nu poate fi rupt de sat”, a subliniat la vrermea respectivă dr. Elena Băjenaru, directoarea muzeului făgărășean, amintind că satul Crihalma are o istorie culturală bogată și o identitate puternică.

(CRISTINA CORNILĂ)