Duminică dimineață, nivelul Dunării în zona Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a înregistrat o creștere de aproximativ patru centimetri, unul dintre primele efecte vizibile ale operațiunii complexe de scufundare controlată a patru barje. Intervenția, desfășurată pe parcursul mai multor zile, a fost coordonată în baza unor calcule tehnice detaliate și a verificărilor necesare pentru respectarea tuturor condițiilor de siguranță.
Potrivit conducerii centralei, zona a fost inspectată inclusiv cu dronă, pentru a evalua intensitatea curenților și comportamentul fluviului înainte de începerea operațiunii. Inițial, autoritățile au analizat varianta folosirii scafandrilor, însă aceasta a fost abandonată după ce s‑a stabilit că intervenția ar fi implicat riscuri prea mari.
Cum s‑a desfășurat operațiunea
Cele patru barje destinate scufundării au fost încărcate cu piatră, iar ulterior în interiorul lor a fost pompată apă, astfel încât coborârea pe fundul Dunării să se producă lent și controlat. Pentru ultimele două barje, scufundarea a fost asistată cu pompe, în cursul serii de sâmbătă.
În total, au fost folosite șase barje:
- patru au fost scufundate,
- două au rămas la suprafață, fiind utilizate pentru stabilizarea și poziționarea celor coborâte în apă.
Durata operațiunii a variat:
- primele două barje au fost scufundate în aproximativ 11 ore,
- ultimele două în circa 7 ore.
După finalizarea intervenției, nivelul Dunării a crescut cu patru centimetri, valoare care se încadrează în estimările inițiale. Specialiștii apreciază că acest nivel ar putea fi menținut câteva zile, însă evoluția depinde de debitul fluviului și de prognozele hidrologice din perioada următoare.
Operațiunea de la Cernavodă este considerată una dintre cele mai complexe intervenții hidrotehnice din ultimii ani, fiind realizată cu scopul de a stabiliza zona și de a asigura condițiile necesare funcționării în siguranță a infrastructurii energetice.
