Controversa privind introducerea examenelor proprii de admitere în licee a ajuns din nou în Parlament, într-un moment în care prima generație de elevi care ar fi urmat să intre sub incidența noilor reguli se apropie de gimnaziu. Comisia pentru Învățământ a Camerei Deputaților a decis amânarea aplicării noului sistem până în 2029, însă, în plen, parlamentarii au adoptat și un amendament prin care concursul separat este eliminat. Proiectul merge acum la Senat, iar forma finală a sistemului de admitere rămâne incertă.

Discuțiile privind modul în care elevii vor fi admiși la liceu au revenit în prim-plan în această perioadă, după ce Parlamentul a început să modifice calendarul prevăzut de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Potrivit legii în forma actuală, începând cu generația care a intrat în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, admiterea la liceu urma să aibă două componente: Evaluarea Națională și, pentru liceele care aleg această variantă, un concurs propriu de admitere.

Ministerul Educației a pus deja în consultare publică, pe 14 august, proiectul metodologiei pentru admiterea din 2027. Documentul prevedea că liceele ar fi putut organiza un concurs pentru cel mult 50% dintre locurile disponibile, după susținerea Evaluării Naționale. Participarea la concurs ar fi fost opțională, iar elevii care nu participau ar fi urmat să intre în continuare în procedura repartizării computerizate.

Unul dintre principalele puncte controversate este tocmai această admitere în paralel: elevul ar fi susținut Evaluarea Națională, iar dacă ar fi dorit să candideze pentru locurile scoase la concurs de un anumit liceu, ar fi trebuit să susțină și probele stabilite pentru acel concurs.

Parlamentul a amânat examenul până în 2029. Apoi a votat și eliminarea lui

Pe 24 august, Comisia pentru Învățământ a Camerei Deputaților a adoptat varianta susținută de PSD, prin care aplicarea noului sistem este prorogată până la generația de elevi care a început clasa a V-a în anul școlar 2025-2026. În practică, aceasta ar fi mutat aplicarea noilor reguli până în 2029.

Dezbaterile din comisie au fost tensionate. PSD a susținut amânarea până în 2029, în timp ce PNL a avut o propunere care împingea aplicarea până în 2030, iar USR a cerut eliminarea completă a examenului suplimentar. Într-o primă etapă, amendamentele USR pentru eliminarea admiterii paralele au fost adoptate în comisie cu 14 voturi la 13, după care ședința a fost suspendată și reluată.

În cele din urmă, plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de prorogare, dar și amendamentul USR care elimină examenul separat. Astfel, proiectul rezultat conține două soluții care, practic, se contrazic: una amână aplicarea sistemului până în 2029, iar cealaltă elimină concursul separat. Proiectul a fost transmis Senatului, care este Cameră decizională.

Până la adoptarea unei forme finale, nu există, așadar, o certitudine privind modul în care va arăta admiterea la liceu în anii următori.

„Nu avem în momentul de față o metodologie clară”

Pentru a afla cum este privită această posibilă schimbare din perspectiva unei școli din mediul rural, am stat de vorbă cu prof. dr. ing. Valeriu Comici, directorul Școlii Gimnaziale „Gheorghe Șincai” din comuna Șinca, una dintre cele mai mari școli din mediul rural din județul Brașov.

Directorul atrage atenția că, dincolo de disputa politică, există în acest moment o problemă esențială: lipsa unor reguli clare și stabile. „În momentul de față nu avem o metodologie clară. Nu știm exact cum va funcționa acest examen, ce discipline vor fi, care vor fi criteriile și cum se va face efectiv admiterea. Sunt foarte multe lucruri care trebuie stabilite și cred că este foarte greu să discutăm despre obiectivitatea unui sistem care, în forma aceasta, încă nu este clar definit”, spune Valeriu Comiș.

Potrivit proiectului de metodologie publicat de Ministerul Educației, liceele ar fi urmat să își stabilească disciplinele de concurs, procedura și criteriile de admitere, chiar dacă subiectele pentru probe urmau să fie elaborate la nivel național. Rezultatele probelor de admitere ar fi avut o pondere stabilită de fiecare unitate de învățământ. Tocmai această posibilitate ridică, în opinia directorului școlii din Șinca, semne de întrebare în privința egalității de șanse.

„Vor fi avantajați copiii care își permit meditații”

Valeriu Comici consideră că un concurs organizat de licee ar putea crea diferențe importante între elevii care au acces la resurse suplimentare și cei care nu își permit pregătire particulară. „Principalul meu semn de întrebare este legat de obiectivitatea unui astfel de concurs. În mod evident, îi va favoriza pe copiii care își permit să facă pregătire suplimentară, meditații. Și aici apare o problemă foarte serioasă: este foarte posibil ca aceste meditații să fie făcute tocmai pentru examenul liceului la care copilul dorește să ajungă, inclusiv cu profesori care predau acolo. Copilul care are resurse financiare va putea să se pregătească suplimentar, în timp ce copilul care vine dintr-o familie cu posibilități materiale reduse va trebui să concureze cu el în alte condiții”, explică directorul.

Într-un asemenea sistem, consideră acesta, diferențele dintre elevii din mediul urban și cei din mediul rural ar putea deveni și mai vizibile. „Noi, ca școală din mediul rural, ne gândim în primul rând la copiii noștri. Sunt copii foarte buni, care pot să obțină rezultate foarte bune la Evaluarea Națională, dar care nu au întotdeauna acces la aceleași resurse pe care le are un copil dintr-un oraș mare. Dacă mai introducem încă un examen, iar pentru acel examen trebuie să te pregătești suplimentar, există riscul să accentuăm o diferență care există deja între copii”, mai spune Valeriu Comici.

„Nu este greșit, în principiu, să existe un examen de admitere”

Directorul Școlii „Gheorghe Șincai” nu consideră însă că ideea unui examen de admitere la liceu este, prin ea însăși, greșită. „Nu spun că este greșit conceptul de examen de admitere. Până la urmă, avem examene de admitere și la facultate și este normal ca o instituție de învățământ să poată să își selecteze candidații în anumite condiții. Problema este modul în care faci această selecție și dacă le oferi tuturor copiilor aceleași șanse. Aici cred că trebuie să fim foarte atenți”, afirmă Valeriu Comici.

În opinia sa, dacă România dorește să reintroducă un examen de admitere, varianta mai echitabilă ar fi un examen unic, cu aceleași subiecte pentru toți elevii. Directorul amintește de sistemul de admitere folosit în anii '90. „Ideal ar fi fost să avem un examen unic, la nivel național, cu aceleași subiecte pentru toți copiii. Așa cum era în anii '90. Toți elevii susțineau același examen, iar în funcție de media obținută se făcea admiterea și se completau clasele. Dacă la un anumit liceu rămâneau locuri, acestea puteau fi ocupate în sesiunea următoare. Era un sistem în care toți copiii plecau de la aceeași linie de start, pentru că subiectele erau aceleași și criteriul era același”, spune acesta.

Ce se întâmplă cu Evaluarea Națională?

O altă întrebare ridicată de posibilul sistem de admitere este legată de rolul Evaluării Naționale. În prezent, elevii susțin Evaluarea Națională la finalul clasei a VIII-a, iar rezultatele obținute la probele de limba și literatura română și matematică stau la baza repartizării computerizate la liceu. În proiectul de metodologie pus în consultare de Ministerul Educației, Evaluarea Națională rămânea obligatorie, iar concursul liceului urma să fie o procedură suplimentară și opțională.

Pentru Valeriu Comiș, însă, această suprapunere ridică întrebări. „Dacă introducem un examen de admitere propriu-zis, trebuie să ne întrebăm care mai este rolul Evaluării Naționale în admiterea la liceu. Evaluarea Națională se susține oricum la română și matematică. Dacă liceul organizează un examen separat, acesta poate să aibă și alte discipline. Atunci copilul ajunge să se pregătească pentru două lucruri diferite. Și trebuie să știm foarte clar ce vrem să măsurăm: rezultatul unui examen național, care este același pentru toți, sau capacitatea elevului de a trece de examenul unui anumit liceu”, explică directorul.

În varianta aflată în discuție înaintea modificărilor parlamentare, liceele puteau organiza probe pentru maximum 50% dintre locurile disponibile, după Evaluarea Națională, iar disciplinele și criteriile urmau să fie stabilite de fiecare unitate de învățământ.

„Bătălia se va da pentru liceele celebre din orașele mari”

Dacă sistemul va fi păstrat într-o formă apropiată de ceea ce s-a prezentat public, directorul școlii din Șinca estimează că presiunea cea mai mare se va concentra asupra liceelor cu reputație foarte bună. „Dacă se va merge pe această variantă, cred că bătaia se va da în primul rând pentru liceele celebre din orașele mari. Acolo va fi concurența foarte mare, iar părinții vor face tot ce pot pentru ca elevii să intre. Și atunci apare din nou problema pregătirii suplimentare. Un copil care are posibilitatea să facă meditații, să meargă la cursuri, să se deplaseze la oraș și să se pregătească pentru un anumit tip de examen pornește cu un avantaj față de un copil care nu are aceste posibilități”, spune Valeriu Comici.

Din perspectiva unei școli rurale, problema nu este doar cea a rezultatelor școlare, ci și a accesului la resurse. „Trebuie să avem grijă ca orice sistem de admitere să nu transforme banii familiei într-un criteriu indirect de selecție. Dacă examenul este foarte dificil și apare o piață a pregătirii pentru acel examen, riscăm să nu mai selectăm doar în funcție de ceea ce știe copilul, ci și în funcție de cât poate familia să investească în pregătirea lui”, avertizează directorul.

Un sistem încă în așteptarea unei decizii finale

În acest moment, discuția este departe de a fi încheiată. Camera Deputaților a adoptat proiectul în urma unei dezbateri politice tensionate, dar forma rezultată trebuie analizată de Senat. În paralel, în Parlament există și susținători ai eliminării definitive a admiterii paralele. Președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, Ștefan Pălărie, a anunțat că USR susține abrogarea prevederilor care permit liceelor să organizeze propriile concursuri, argumentând că toate locurile ar trebui repartizate computerizat pe baza rezultatelor Evaluării Naționale.

Pentru școlile gimnaziale și pentru familiile elevilor, însă, cea mai importantă problemă rămâne predictibilitatea. „Copiii trebuie să știe din timp pentru ce se pregătesc. Profesorii trebuie să știe ce trebuie să pregătească, iar părinții trebuie să știe care sunt regulile. Nu putem schimba sistemul de admitere de la un an la altul și să ne așteptăm ca elevii să fie pregătiți în mod corect. Dacă vrem un examen, trebuie să îl stabilim clar, să avem aceeași regulă pentru toată lumea și să le dăm copiilor suficient timp să se pregătească”, conchide Valeriu Comici.

(CRISTINA CORNILĂ)