Inginerul Cosmin-Gabriel Lupu explică, pe înțelesul tuturor, de ce 120 de metri pătrați nu înseamnă neapărat același consum de energie.

În Făgăraș și în localitățile din Țara Făgărașului există foarte multe case construite în perioade diferite. Unele au câteva zeci de ani, altele sunt mai noi, iar multe dintre cele vechi au fost renovate și modernizate în timp.

De aici apare o situație pe care probabil mulți dintre noi am întâlnit-o.

Doi proprietari discută despre încălzire.

— „Eu am o casă de 120 de metri pătrați.”

— „Și eu tot cam atât.”

Apoi apare întrebarea:

— „Atunci de ce eu consum mult mai mult?”

Răspunsul scurt este că suprafața locuinței este doar unul dintre factorii care determină consumul de energie pentru încălzire. Pentru a înțelege diferența, trebuie să privim casa ca pe un întreg. Căldura nu rămâne în casă doar pentru că avem centrala pornită. Atunci când încălzim o locuință, între interior și exterior există o diferență de temperatură.

Iarna, în zona noastră, putem avea în casă 20-22°C, în timp ce afară temperatura poate fi mult mai scăzută. Această diferență determină pierderi de căldură prin elementele care separă casa de exterior: pereți, ferestre, uși, acoperiș, planșee și pardoseală. Cu cât pierderile sunt mai mari, cu atât sistemul de încălzire trebuie să furnizeze mai multă energie pentru a menține temperatura dorită.

De aceea, nu este suficient să știm câți metri pătrați are o casă.

O casă veche și una nouă pot fi foarte diferite

Să luăm un exemplu simplu. Avem două case din zona Făgărașului, ambele cu aproximativ 120 mp. Prima a fost construită cu mulți ani în urmă și a trecut prin mai multe modificări. Proprietarul a schimbat ferestrele și a montat termoizolație, dar acoperișul, pardoseala sau anumite zone ale fațadei pot avea caracteristici diferite. A doua casă este construită mai recent și a fost proiectată de la început cu o anvelopă termică mai performantă.

Ambele au 120 mp. Dar asta nu înseamnă că au același necesar de căldură. Și nici nu înseamnă că una dintre case este neapărat „bună”, iar cealaltă „proastă”. Pentru o comparație corectă ar trebui să știm mult mai multe despre construcție și despre modul în care sunt folosite cele două locuințe.

Izolația contează, dar nu este singurul lucru important

Când spunem că o casă este izolată, tindem să considerăm problema rezolvată. În realitate, contează cum este realizată întreaga anvelopă a clădirii. Grosimea și tipul termoizolației sunt importante (sunt rezultatul unui calcul în funcție de zona geografică în care se află locuința), dar trebuie luate în calcul și continuitatea acesteia, punțile termice, zonele de îmbinare și calitatea execuției. O termoizolație montată necorespunzător nu oferă automat rezultatul pe care îl așteptăm doar pentru că materialul are o anumită grosime.

De aceea, două case cu „10 centimetri de polistiren” nu trebuie presupuse automat ca având același comportament termic.

Ferestrele sunt și ele parte din ecuație

În multe case din zona noastră, ferestrele au fost schimbate de-a lungul timpului. Dar nici aici nu este suficient să spunem simplu: „Am termopan, deci nu pierd căldură.”

Performanța unei ferestre depinde de caracteristicile sale constructive și de montaj. Contează geamul, tâmplăria, dimensiunea suprafeței vitrate și etanșeitatea.

În plus, o casă cu suprafețe vitrate foarte mari poate avea alte pierderi decât una cu mai puține ferestre, chiar dacă ambele au aceeași suprafață utilă.

Temperatura din casă schimbă consumul

Mai există un aspect foarte simplu, dar uneori trecut cu vederea: temperatura pe care o dorim în interior. O locuință menținută la 21°C nu are exact aceleași pierderi de căldură ca aceeași locuință menținută la 24°C, dacă celelalte condiții sunt comparabile.

Motivul este simplu: diferența dintre temperatura interioară și cea exterioară este mai mare.

Nu înseamnă că trebuie să reducem temperatura până când nu ne mai simțim confortabil. Înseamnă doar că atunci când comparăm două facturi trebuie să comparăm și condițiile în care au fost obținute.

Centrala nu trebuie făcută vinovată din prima

Când factura este mare, este tentant să spunem: „Centrala consumă prea mult.” Uneori poate exista într-adevăr o problemă a echipamentului sau a modului de funcționare. Dar nu este corect să presupunem automat acest lucru.

Dacă o casă are pierderi mari de căldură, sistemul de încălzire trebuie să furnizeze mai multă energie pentru a menține temperatura dorită.

În acest caz, schimbarea centralei fără identificarea cauzei poate să nu rezolve problema în măsura în care proprietarul se așteaptă.

Mai mare nu înseamnă automat mai economic

Și aici întâlnim o idee foarte răspândită: „Pun o centrală mai puternică și o să consume mai puțin.” Nu există o asemenea regulă generală.

Puterea necesară trebuie stabilită în funcție de necesarul termic al clădirii și de condițiile de funcționare. O sursă de căldură prea mică poate fi insuficientă în anumite condiții, în timp ce o sursă supradimensionată poate funcționa în moduri care nu sunt ideale pentru eficiență și confort.

La echipamentele moderne contează și modularea, reglajul, automatizarea și compatibilitatea cu instalația. De aceea, alegerea unui echipament nu ar trebui făcută doar după cifra cea mai mare de pe etichetă.

Și instalația de încălzire poate influența rezultatul

Putem avea o sursă de căldură bună și o casă rezonabil izolată, dar să existe probleme în instalație. De exemplu, dacă distribuția agentului termic nu este corect echilibrată, unele radiatoare pot primi mai mult debit decât altele. Rezultatul poate fi o încălzire neuniformă a încăperilor.

Proprietarul poate reacționa crescând temperatura de funcționare sau lăsând instalația să funcționeze mai mult.

De aceea, atunci când o casă „nu se încălzește cum trebuie”, merită analizat întregul sistem, nu doar centrala.

Casa și modul în care o folosim sunt două lucruri diferite

Chiar dacă avem două locuințe construite identic, consumul poate fi diferit. Contează temperatura interioară, programul de ocupare, aerisirea, utilizarea apei calde și alte obiceiuri ale locatarilor. O familie poate prefera 21°C, alta 23°C. O familie poate fi acasă cea mai mare parte a zilei, alta poate lipsi multe ore.

Prin urmare, două facturi diferite nu demonstrează automat că una dintre centrale este mai eficientă decât cealaltă.

Ce ar trebui să verificăm înainte să spunem „casa mea consumă prea mult”?

Dacă vi se pare că factura de încălzire este prea mare, eu aș începe cu câteva întrebări simple:

- Cum este izolată casa?

- Există zone cu pierderi evidente de căldură?

- Sunt ferestrele și ușile etanșe?

- Este podul sau acoperișul izolat corespunzător?

- Ce temperatură menținem în interior?

- Este instalația de încălzire echilibrată și reglată corespunzător?

- Sursa de căldură este dimensionată corespunzător?

- Echipamentul funcționează și este întreținut corespunzător?

- Comparăm consumul în condiții meteorologice și de utilizare similare?

Concluzia inginerului

Când două case de aceeași suprafață au facturi diferite, nu există neapărat un singur vinovat. Consumul de energie pentru încălzire este influențat de caracteristicile clădirii, de condițiile exterioare, de instalația de încălzire, de sursa de căldură, de reglaj și de modul în care este utilizată locuința.

De aceea, înainte de a investi într-o centrală nouă, într-o pompă de căldură sau într-un alt echipament, este bine să înțelegem mai întâi unde se consumă energia și unde se pierde.

Pentru că uneori problema nu este că avem nevoie de o sursă de căldură mai mare. Problema poate fi că încercăm să încălzim o casă care pierde prea multă căldură.

(ING. COSMIN-GABRIEL LUPU)

„Inginerul explică” este o serie de articole despre energie, instalații și probleme tehnice întâlnite în viața de zi cu zi, explicate simplu și fără limbaj tehnic inutil.