La prima vedere, Luminița Faff ar putea părea genul de om care are mereu câte un sfat despre ce trebuie să mănânci și ce ar fi mai bine să lași în farfurie. Numai că, pentru ea, nutriția nu începe cu un cântar și nici cu o listă de alimente interzise. La 41 de ani, Luminița este psiholog de formație, specialist în relații sociale, voluntar, mamă a unei adolescente de 13 ani și consultant în nutriție. Are o activitate profesională care nu se limitează la alimentație: lucrează în domeniul relațiilor sociale, oferind consultanță și suport metodologic pentru acreditarea și licențierea compartimentelor de asistență socială din primării.

În paralel, de mai mulți ani, nutriția a devenit pentru ea mai mult decât o pasiune. Este o preocupare care a început în adolescență și care, treptat, s-a transformat într-o activitate prin care încearcă să îi ajute pe oameni să își înțeleagă mai bine propriile obiceiuri alimentare. Și poate că tocmai aici este diferența dintre ceea ce face Luminița și imaginea clasică pe care o avem despre „dieta de slăbit”: ea spune că înainte de a schimba meniul trebuie să înțelegi omul care stă în fața ta.

De la Plafar, în adolescență, la consultanța în nutriție

Povestea Luminiței cu nutriția începe încă din liceu, când locuia cu chirie la Codlea. Era adolescentă și devenise deja preocupată de produsele naturale și de plante. Mergea la Plafar, cumpăra ceaiuri și produse naturale și încerca să înțeleagă ce îi face bine. Spune că în copilărie se îmbolnăvea destul de des, iar tocmai această experiență a făcut-o să fie mai atentă la propriul organism.

„Pasiunea pentru nutriție a început încă din liceu. Eu eram un copil care se îmbolnăvea destul de des și am început să caut soluții naturale, să mă informez, să văd ce pot face pentru mine. Și atunci mi-am dat seama că, dacă eu pe mine m-am ajutat, acum vreau să continui să fac asta și cu alți oameni”, povestește Luminița.

Mai târziu a absolvit Psihologia la Universitatea „Transilvania” din Brașov, iar apoi a urmat un curs de un an în domeniul consultanței în nutriție, acreditat de Ministerul Muncii și al Educației.

În prezent, cele două domenii pe care activează se completează. Psihologia o ajută să înțeleagă comportamentul oamenilor, iar experiența profesională din zona socială a pus-o în contact permanent cu problemele concrete ale celor care au nevoie de sprijin. Și există încă un fir care leagă toate aceste activități: voluntariatul. Luminița a lucrat la Fundația Comunitară Țara Făgărașului și a rămas apropiată de fundație, continuând să se implice ca voluntar. În 2026 a fost ambasador Bikeathon, evenimentul anual prin care sunt strânse fonduri pentru proiecte ale comunității. A reușit să adune mai mulți bani decât își propusese. Pentru ea, a-i ajuta pe ceilalți nu este, așadar, ceva apărut odată cu nutriția. Face parte dintr-un mod de a fi pe care îl are de ani de zile.

La fel de interesantă este și povestea numelui Faff. Este numele săsesc al soțului său, originar, la fel ca Luminița, din Ticușu Vechi. Familia soțului a rămas în zona Făgărașului și după plecarea masivă a sașilor în Germania după ‘90. Bunicul soțului a refuzat să plece, iar faptul că a rămas în sat a făcut ca și alți membri apropiați ai familiei să rămână în România, fiind printre ultimii sași care au continuat să trăiască în Transilvania. Astăzi, familia mare este împărțită între România și Germania, iar rudele se întorc în fiecare an, în luna august, pentru a se revedea.

Nu doar despre kilograme: când oamenii caută ajutor

Cea mai simplă asociere pe care o facem atunci când auzim „consultant în nutriție” este slăbitul. Luminița spune însă că acesta este doar unul dintre motivele pentru care cineva poate apela la ea. Are persoane care vor să slăbească, dar și oameni care, dimpotrivă, consideră că sunt prea slabi și vor să ia în greutate. Lucrează cu adulți, tineri, adolescenți și copii și discută despre alimentație, organizarea meselor și obiceiuri care pot fi schimbate treptat.

În cazul copiilor și adolescenților, pune accent pe prevenție și pe formarea unor obiceiuri care să nu transforme alimentația nesănătoasă într-un mod de viață.

Iar cifrele arată de ce subiectul merită atenție. Potrivit OECD, ponderea adolescenților români de 15 ani supraponderali sau obezi a crescut de la 14% în 2010 la 26% în 2022. În același an, doar 29% dintre adolescenții români de 15 ani declarau că mănâncă zilnic fructe, iar 30% consumau zilnic legume. Doar 15% făceau cel puțin o oră de activitate fizică în fiecare zi.

În rândul adulților, datele OECD pentru 2022 arată că doar 38% declarau consum zilnic de fructe și 37% consum zilnic de legume, în condițiile în care media europeană era de aproximativ 60% pentru ambele categorii.

„La copii vedem din ce în ce mai des probleme legate de greutate și de alimentație. Sunt copii care consumă foarte multe produse ultraprocesate, băuturi îndulcite, cartofi prăjiți, hamburgeri și alte alimente de tip fast-food. Nu spun că un copil nu are voie niciodată să mănânce un hamburger sau cartofi prăjiți, dar trebuie să existe un echilibru și trebuie să învețe de mic ce înseamnă o alimentație care îi face bine”, spune Luminița. Tocmai pentru copii și tineri, organizează și cluburi gratuite de nutriție, în care discuțiile sunt despre alimentație, prevenție și obiceiuri sănătoase. Nu este nevoie de un abonament sau de o taxă pentru a participa la ele, totul este gratuit.

Pe de altă parte, Luminița lucrează și cu persoane aflate în perioade solicitante: elevi de clasa a VIII-a sau a XII-a, studenți în sesiune ori adulți care trec prin perioade de stres și epuizare profesională.

Vorbește despre alimentație ca parte a unui stil de viață sănătos și despre ceea ce ea consideră a fi susținerea organismului în astfel de perioade. În cazul unei boli diagnosticate sau al unui tratament medical, recomandările medicului rămân însă esențiale, iar alimentația nu trebuie privită ca un înlocuitor al îngrijirii medicale. „Consultanța nutrițională nu înseamnă doar să îi spun omului ce să mănânce, cât să mănânce și la ce oră. Trebuie să vorbesc cu el, să înțeleg de ce are nevoie, ce probleme are, ce îi place să mănânce și ce îl face să renunțe. Dacă îi dau un plan alimentar pe care îl consider eu perfect, dar lui îi este imposibil să îl respecte, nu am rezolvat nimic”, explică Luminița.

Nu există o dietă universală. Nici măcar pentru aceeași înălțime

Luminița nu este adepta ideii că toți oamenii trebuie să ajungă la aceeași greutate dacă au aceeași înălțime. Dacă un tabel spune că o persoană de 1,65 metri ar trebui să aibă o anumită greutate, acest lucru nu înseamnă, în opinia ei, că cifra respectivă trebuie să devină o obsesie. „Eu nu cred în ideea că trebuie să intrăm cu toții într-un tabel și să avem aceeași greutate pentru aceeași înălțime. Sigur că există repere, dar omul trebuie privit ca un întreg. Nu vreau să îi spun cuiva că trebuie neapărat să ajungă la 55 de kilograme dacă el se simte bine la 60. Important este să vedem ce se întâmplă în viața lui, ce mănâncă, cât se mișcă și ce poate schimba realist”, spune ea.

În aceeași logică, nutriționista nu vrea să le spună oamenilor că trebuie să renunțe definitiv la alimentele care le plac. Dacă unei persoane îi plac pastele, de exemplu, nu înseamnă că acestea trebuie eliminate automat din alimentație. Contează cantitatea, combinațiile și restul alimentelor consumate pe parcursul zilei.

În practica ei, încearcă să reducă excesul de carbohidrați și să pună mai mult accent pe proteine și legume: carne, pește, ouă, dar și surse vegetale precum fasolea, mazărea, năutul, soia sau ciupercile, alături de salate și legume. Un exemplu simplu este diferența dintre o porție mare de carne cu cartofi prăjiți cu un grătar și aceeași carne alături de o salată sau de legume pregătite simplu. „Nu vreau să îi iau omului mâncarea care îi place. Vreau să găsim o variantă mai bună a ei. Dacă îi place carnea, să mănânce carne, dar să o punem lângă legume și salată. Dacă îi plac anumite alimente, găsim împreună variante mai potrivite. Pentru mine, un plan bun este cel pe care omul îl poate respecta și peste câteva luni, nu doar timp de o săptămână”, spune Luminița.

Are și o explicație simplă pentru una dintre regulile pe care încearcă să le transmită celor din jur: nu trebuie să mâncăm din oră în oră doar pentru că avem mâncare la îndemână. Fiica ei de 13 ani are chiar o expresie pentru momentele în care cineva deschide frigiderul fără să îi fie cu adevărat foame: „gura plictisită”. Este o formulă amuzantă, dar care surprinde una dintre problemele pe care Luminița spune că le întâlnește: mâncatul din plictiseală, stres, obișnuință sau ca recompensă.

Raw-vegan și câteva zile doar cu apă

Poate cea mai interesantă parte a poveștii ei este că Luminița nu vorbește despre alimentație doar din cărți sau din teorie. De-a lungul timpului, a încercat personal mai multe tipuri de alimentație pentru a vedea cum reacționează propriul organism. A experimentat inclusiv alimentația raw-vegan, adică o alimentație exclusiv vegetală în care alimentele sunt consumate în principal crude sau preparate fără gătire la temperaturi ridicate. A făcut acest lucru pentru perioade scurte, ca experiență personală, nu ca soluție universală.

A încercat și postul cu apă, timp de câteva zile, perioadă în care nu a consumat alimente, ci doar apă. ,,Nu vă imaginați că un om care are obiceiul să mănânce de 5 ori pe zi poate din dimineața următoare să renunțe la absolut toate mesele și să bea doar apă! O să aibă senzația că va leșina, organismul lui va resimți un șoc. Acest post trebuie pregătit treptat cu câteva zile înainte, prin eliminarea succesivă a unor mese. Abia când organismul este obișnuit cu mai puțină mâncare poți intra în etapa în care să trăiești, să zicem 5 zile, numai cu lichide. Dar nu recomand aceste forme extreme de alimentație, nici pe aceasta cu apă, nici pe cea raw-vegan, pentru perioade lungi de timp. De exemplu, alimentația raw-vegan nu este, în sine, o garanție a unei alimentații complete. O dietă vegană prost planificată poate duce la carențe de vitamina B12, fier, calciu, vitamina D, iod, zinc și acizi grași omega-3... Cercetările privind postul exclusiv cu apă sau exclusiv legumele nepeparate termic au fost realizate în contexte atent supravegheate medical, nu ca recomandare pentru populația generală”.

Luminița spune că tocmai experiențele acestea au ajutat-o să înțeleagă că nu există o dietă perfectă pentru toată lumea și că ceea ce funcționează pentru o persoană poate fi nepotrivit pentru alta. Pentru ea, concluzia experiențelor personale nu a fost aceea că oamenii trebuie să renunțe la anumite categorii de alimente, ci că trebuie să învețe să își observe organismul și să caute echilibrul.

De la „detox” și imunitate, la plantele din munți

O altă parte a activității Luminiței Faff este ceea ce ea descrie drept susținerea unui stil de viață sănătos în perioade în care organismul este solicitat. Vorbește despre copii care intră în colectivitate și despre perioadele cu multe viroze, despre elevi și studenți care trec prin perioade de efort intelectual intens și despre adulți care ajung la epuizare. În această zonă intră și preocuparea ei pentru somn, digestie, energie și starea generală de bine.

Luminița vorbește și despre „detoxifiere periodică”, termen folosit frecvent în zona de wellness pentru schimbări alimentare și de stil de viață. Din punct de vedere medical, trebuie făcută însă o diferență importantă: organismul are propriile sisteme de eliminare a produșilor de metabolism, în special prin ficat și rinichi. De aceea, „detoxul” nu trebuie prezentat ca pe o procedură medicală care scoate pur și simplu „toxinele” din organism.

Pasiunea pentru natură vine, de altfel, din adolescență. Luminița iubește drumețiile și este atentă la plantele pe care le întâlnește afară. „Îmi place foarte mult natura și îmi place să cunosc plantele pe care le întâlnesc pe munți sau pe dealuri: coada-șoricelului, sunătoarea, socul sau teiul. Pentru mine, alimentația sănătoasă nu înseamnă doar să slăbești. Înseamnă să fii atent la ceea ce îi oferi organismului, să ai grijă de tine, să dormi bine, să ai energie și să încerci să previi, nu să aștepți să apară o problemă ca să începi să te ocupi de tine”, spune ea.

Pentru ea, nutriția este în primul rând despre prevenție și despre educație. Nu doar despre „slăbește cinci kilograme”, ci despre a învăța un copil ce pune în farfurie, despre a-l ajuta pe un adolescent să își organizeze mesele în timpul examenelor, despre un adult care nu mai știe să se oprească din mâncat atunci când este stresat sau despre un om care își dă seama, pur și simplu, că nu se mai simte bine cu stilul său de viață. „Așa cum mergem la dentist să verificăm dacă avem probleme sau ne doare o măsea, cred că ar trebui să devenim obișnuiți și cu ideea de a verifica din când în când cum stăm cu alimentația și stilul nostru de viață. Nu trebuie să ajungem la o problemă de greutate ca să cerem ajutor. Putem să cerem sfaturi și atunci când vrem pur și simplu să avem mai multă grijă de noi”, consideră Luminița.

Iar, la final, toate drumurile ei profesionale se întâlnesc într-o singură idee: omul. Psihologia a învățat-o să asculte. Activitatea din domeniul social a pus-o în contact cu problemele oamenilor. Voluntariatul i-a arătat că îi place să fie de folos. Iar experiențele proprii cu alimentația au făcut-o să privească nutriția mai puțin ca pe o listă de reguli și mai mult ca pe o relație între om, mâncare și stil de viață: „Eu cred că înainte să schimbăm farfuria trebuie să înțelegem omul. De ce mănâncă atunci când nu îi este foame? De ce renunță după câteva zile? De ce îi este greu să se organizeze? De ce, uneori, folosește mâncarea ca recompensă sau ca refugiu? De aici începe, pentru mine, consultanța. Mâncarea este importantă, dar omul din spatele ei este și mai important.”

Poate tocmai de aceea, Luminița Faff nu vrea ca oamenii să asocieze consultanța în nutriție doar cu kilogramele în plus. Uneori, discuția poate începe cu greutatea. Alteori, cu alimentația unui copil, cu stresul unui adoles

cent, cu oboseala unui adult, cu mesele haotice sau pur și simplu cu întrebarea: „Ce aș putea să schimb ca să am mai multă grijă de mine?”

Cum putem avea o discuție cu ea

Consultant în nutriție – Luminița Faff

Telefon/WhatsApp: 0750 816 723

(CRISTINA CORNILĂ)