Primarul municipiului Făgăraș, Gheorghe Sucaciu, readuce în atenție proiectul privind înființarea Parcului Național Făgăraș și solicită o dezbatere reală, în care comunitățile locale să fie consultate cu privire la modul în care proiectul ar urma să influențeze viața oamenilor din zonă. Într-un mesaj public, edilul spune că proiectul este prezentat prin prisma protejării naturii, a biodiversității, dezvoltării turismului, creării de locuri de muncă și susținerii comunităților locale. Primarul Sucaciu consideră însă că, înainte ca proiectul să fie acceptat, trebuie lămurite concret efectele pe care instituirea unei arii protejate de asemenea dimensiune le-ar avea asupra proprietarilor de terenuri, crescătorilor de animale, administrațiilor locale și celor care desfășoară activități economice în zona montană.
Întrebări despre terenuri, proprietăți și activitățile din Munții Făgăraș
Primarul atrage atenția că statutul de parc național presupune existența unor niveluri diferite de protecție, inclusiv zone în care anumite activități umane sunt restricționate sau interzise. În acest context, Gheorghe Sucaciu întreabă ce se va întâmpla cu proprietarii de păduri și terenuri, cu păstorii și crescătorii de animale, cu cei care exploatează legal lemnul sau folosesc pășunile, dar și cu persoanele și firmele care doresc să construiască ori să dezvolte activități turistice și economice.
„Întrebarea pe care mi-o pun firesc este: CE SE VA ÎNTÂMPLA CU OAMENII CARE TRĂIESC AICI? Cu proprietarii de păduri, cu proprietarii de terenuri, cu crescătorii de animale, cu păstorii, cu cei care folosesc pășunile, cu cei care exploatează legal lemnul, cu cei care culeg fructe de pădure, cu cei care merg în pădure pentru a se relaxa, cu cei care vor să construiască, cu cei care vor să dezvolte o pensiune, o fermă sau o afacere, cu administrațiile locale care trebuie să dezvolte infrastructură... cu comunitățile care trăiesc de sute de ani în relație cu muntele și pădurea?”, susține el.
Edilul susține că aceste aspecte trebuie discutate înainte de luarea unei decizii și consideră că locuitorii din zona Făgărașului trebuie să cunoască exact ce presupune proiectul. Potrivit acestuia, oamenii trebuie să primească răspunsuri privind suprafața exactă propusă pentru parc, localitățile și terenurile care ar urma să fie incluse, suprafața proprietăților private afectate, nivelurile de protecție, activitățile permise și cele interzise, exploatarea forestieră, pășunatul, construcțiile și investițiile. De asemenea, Gheorghe Sucaciu ridică problema administrării viitorului parc, întrebând cine va lua deciziile, cine va controla respectarea regulilor, cine va angaja și plăti rangerii și cine va suporta costurile administrării.
„Adevărata dezbatere ar trebui organizată în Făgăraș”
Primarul Făgărașului critică faptul că o dezbatere recentă organizată de Conservation Carpathia a avut loc la București și susține că, deși în cadrul acesteia s-a vorbit despre necesitatea implicării comunităților locale, reprezentanți ai Țării Făgărașului nu au fost prezenți. Sucaciu consideră că o discuție cu adevărat relevantă trebuie să aibă loc chiar în zona care ar urma să fie afectată de proiect: „Adevărata dezbatere ar trebui organizată în Făgăraș, nu la București, aici, în Țara Făgărașului, în fața oamenilor care trăiesc aici și care vor suporta, în primul rând, consecințele deciziilor luate. Aceasta ar trebui să îi aducă la aceeași masă pe toți cei care vor fi direct afectați sau implicați de acest proiect.”
În opinia edilului, la o astfel de întâlnire ar trebui să participe ministrul Mediului, reprezentanți ai Romsilva, specialiști în domeniu, reprezentanți ai altor parcuri și arii protejate, administrațiile locale din județele Brașov și Sibiu care ar putea fi incluse în aria protejată, proprietarii și comunitățile locale, precum și reprezentanții Conservation Carpathia.
Primarul precizează că nu se opune protejării Munților Făgăraș, dar consideră că un proiect de asemenea amploare nu poate fi evaluat doar prin prisma beneficiilor promovate de inițiatori.: „NU SUNT ÎMPOTRIVA PROTEJĂRII MUNȚILOR FĂGĂRAȘ. Dimpotrivă. Munții Făgăraș sunt patrimoniul nostru natural și trebuie protejați.”
În același timp, Sucaciu cere ca promisiunile privind beneficiile pentru comunitățile locale să fie explicate concret: câte locuri de muncă ar putea fi create, ce fel de turism ar urma să fie dezvoltat, ce investiții ar fi permise și ce drepturi ar putea fi restrânse.
Primarul mai atrage atenția asupra necesității unor garanții pe termen lung pentru comunitățile locale, inclusiv în ceea ce privește eventualele compensații acordate proprietarilor care nu și-ar mai putea valorifica resursele de pe terenurile lor. În mesajul său, Gheorghe Sucaciu susține că proiectul nu trebuie respins din start, dar nici acceptat fără ca oamenii să cunoască toate consecințele. „ȚARA FĂGĂRAȘULUI NU ESTE UN TEREN GOL PE HARTĂ. Aici trăiesc oameni”, este una dintre ideile centrale ale mesajului transmis de edil.
Acesta consideră că, dacă proiectul Parcului Național Făgăraș va fi realizat, el trebuie construit împreună cu comunitățile locale, printr-un proces transparent, în care oamenii să aibă acces la hărți, suprafețe, reguli, restricții, costuri, compensații și responsabilități. În final, primarul afirmă că, în cazul în care comunitățile din Țara Făgărașului nu vor fi ascultate și consultate, acestea ar trebui să își exprime public și democratic nemulțumirea și să ceară să fie implicate în deciziile care le privesc viitorul.
(CRISTINA CORNILĂ)
