Sebeș, septembrie 2025 — O veche emblemă a industriei textile românești, fabrica de șosete Ciserom din Sebeș, se închide „definitiv și irevocabil”, după ce a funcționat în pierdere timp de șase ani. Decizia de închidere implică casarea liniei de producție, vânzarea activelor și concedierea celor 98 de angajați care s-au mai aflat încă la muncă.

Istoria și drumul spre faliment

Fondată în 1927 de Gustav Bahner, sub numele de Uzinele Textile Românești, fabrica a trecut prin mai multe transformări: a fost preluată de stat în anii ’40 și redenumită TEBA, iar după Revoluția din 1990 a primit numele de Ciserom.

Privatizată în 1995 cu capital autohton, compania a ajuns să-și piardă din relevanță, confruntându-se cu dificultăți financiare persistente. În 2023, cifra de afaceri era de peste 19 milioane de lei, însă pierderile se ridicau la aproximativ 1,8 milioane de lei. În 2022 fusese raportată o altă pierdere, iar în anii anteriori situația nu a fost una mult mai bună.

Decizia finală și consecințele

Conducerea Ciserom a anunțat că liniile de producție vor fi casate, iar compania va scoate la vânzare toate utilajele, activele și fondul de comerț. Cei 98 de angajați care mai lucrau vor fi disponibilizați.

Motivul principal: diferența uriașă dintre costul de producție și prețul de vânzare. Exemplu relevant: șosetele produse cu costuri de 17 lei/aparent se vindeau cu doar 5 lei.

Reacții și regret

Investitorii care au preluat pachetul majoritar (din Sibiu) sperau la început să redreseze situația prin investiții. Însă realitatea contabilă și pierderile constante au făcut imposibilă salvarea afacerii.

Un regret împărtășit este legat de angajați: „mergem până la capăt, dar cel mai mult regret oamenii alături de care mi-aș fi dorit să construiesc un business solid.”

Implicații mai largi

Închiderea Ciserom este nu doar știră locală, ci simbolizează dificultățile cu care se confruntă industria textilă românească în fața concurenței globale, costurilor ridicate cu materii prime, energie și forță de muncă. O veche tradiție de aproape 100 de ani dispare, iar comunitatea din Sebeș pierde o sursă de locuri de muncă și un simbol industrial.