Nu, monumentul nu este amplasat pe paralela de 45 de grade, cum ar crede cei mai mulţi. De ce? Pentru cǎ nu paralela de 45 de grade se aflǎ la jumǎtatea distanţei dintre Pol şi Ecuator, ci o alta, asa cum vom vedea în continuare.

Ideea calculǎrii acestei paralele, plasate cu adevǎrat la jumǎtatea distanţei dintre Ecuator şi Pol, mi-a venit atunci când lucram pentru determinarea centrului geografic al României şi am realizat discretizarea suprafeţei ţǎrii prin unitǎţi elementare delimitate de paralele, observând cǎ arcul de meridian are o lungime variabilǎ.

Într-adevǎr, toatǎ lumea ştie cǎ lungimea arcului de meridian variază de la Ecuator la Pol (este într-o uşoarǎ creştere de la Ecuator spre Pol: arcul de 1 minut are o valoare medie egalǎ cu mila marinǎ – 1852,3 m, dar creşte în intervalul 1852,3 ± 9,3 metri de la Ecuator la Pol), măsurarea acestuia constituind ȋn trecut scopul multor expediţii ştiinţifice (era o problemǎ de mare interes pentru navigaţia maritimǎ, în special), ȋntre care cele organizate de Academia Franceză ȋn Peru şi ȋn Laponia la mijlocul secolului al XVIII-lea, şi constituie chiar motivul romanului Aventurile celor trei ruşi şi trei englezi ȋn Africa Australă, publicat de Jules Verne ȋn anul 1872.

Dar puţini sunt cei care merg mai departe cu interpretarea şi ajung la concluzia ineditǎ: nu paralela de 45° se aflǎ la jumǎtatea distanţei dintre Ecuator şi Pol (Nord sau Sud), ci alta trebuie sǎ fie, pe care vom încerca sǎ o identificǎm în continuare.

Cǎutând pe internet în limba românǎ, toate sursele identificate (inclusiv manuale de geografie de nivel universitar!) fac afirmaţia cǎ paralela situatǎ la  jumǎtatea distanţei Ecuator – Pol este cea de 45°, de exemplu: “Jumătatea sudică a României este traversată de paralela 45° latitudine nordică, ce marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord”.

Totuşi, identificǎm un articol care face excepţie: „ ...punctul care se află la jumătatea distanței dintre Ecuator și poli se află la 16,2 km depărtare de fiecare dintre cele două paralele 45. Deci, în emisfera nordică la 16,2 km mai la nord față de paralelă, iar în cea sudică la 16,2 km mai la sud”. Dar articolul nu este nici semnat şi nici nu citează vreo sursă bibliografică. Şi nu există nicio explicaţie cu privire la calcul…

Evident, apar întrebările pe care mi le-am pus:

• Ştiam că NU paralela 45° se află la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Pol (acest lucru este afirmat şi pe site-ul https://ro.wikipedia.org/wiki/ Paralela_45_nord) şi că jumătatea distanţei se află mai spre Pol (dat fiind că suprafaţa matematică ce descrie forma Pământului este un elipsoid de rotaţie aplatisat – oblate spheroid, în limba englezǎ), dar cum s-a ajuns la valoarea de 16,2 km? Este corectă această valoare?
• Şi care este paralela aflată (cu adevărat) la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Pol?

Pentru găsirea răspunsului la aceste întrebări, am cǎutat posibile surse pe Internet şi am descoperit mai multe articole ce fac referire la existenţa unor markeri amplasaţi în SUA în perioada interbelicǎ, pe marginea unor autostrǎzi ce urmeazǎ direcţia Sud – Nord, cum ar fi: „Există mai mulţi markeri în Wisconsin şi Michigan ce marchează punctul aflat la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord. Destul de interesant, sunt două moduri diferite de a defini această jumătate şi există markeri pentru ambele metode”.

Într-adevǎr, informaţiile de pe aceşti markeri, amplasaţi de Frank E. Noyes în anul 1938, precizeazǎ fie distanţele pânǎ la Ecuator, respectiv pânǎ la Pol (ce permit, printr-un simplu calcul sǎ se obţinǎ distanţa dintre paralela 45º şi aceastǎ paralelǎ mijlocie: 16,2 km), fie direct paralela mijlocie: 45º 08' 45.7" N.

Însă continuând explorările, încă o informaţie de interes este găsită prin cercetarea surselor de pe Internet “Linia echidistantă între Polul Nord şi Ecuator este la 45° 8.65' (adică 45° 08' 39”) sau la cca 10 mile nord de paralela 45”.

Acest rezultat este obţinut prin calcul pe elipsoidul actual, WGS 84, şi are toate motivele să fie credibil, astfel că distanţa nu ar fi de 16,2 km, ci de 10 mile terestre, adică: 1609,344 m/mila terestră = 16.093 m = cca 16,1 km.

Concluzia care rezultă indubitabil este că informaţia cu distanţa de 16,2 km dintre cele două paralele (paralela de 45º şi paralela ce reprezintă jumătatea distanţei Ecuator-Pol, de 45º 08' 45.7") are la origine infomaţiile de pe unul din cei 3 markeri existenţi în SUA.

Dar cercetarea nu se poate opri aici, întrebările care urmează firesc sunt: Cum au rezultat aceste valori? Pe ce elipsoid de referinţă? Mai sunt de actualitate? Pentru a rǎspunde la aceste întrebǎri este necesar sǎ facem precizǎrile prezentate în continuare.

Coordonatele unui punct (meridianul şi paralela) se referă la poziţia acelui punct pe elipsoidul de referinţă. Longitudinile (definite prin meridiane) sunt aceleaşi pentru orice elipsoid de referinţă, în schimb latitudinile (definite prin paralele) pot fi diferite, ca urmare a existenţei următoarelor tipuri de coordonate:

• Coordonate geografice: latitudinea geografică este mărimea unghiului format de verticala locului cu planul ecuatorului terestru (ea poate fi măsurată efectiv în orice punct de pe Terra);
• Coordonate geodezice: latitudinea geodezică este mărimea unghiului format de normala la suprafaţa sferoidului cu planul ecuatorului (ea constituie mărime de calcul pentru elipsoidul de referinţă);
• Coordonate geocentrice: latitudinea geocentrică este mărimea unghiului format de raza geocentrică din acel punct cu planul ecuatorului (este utilizatǎ pentru definirea poziţiei astrelor cereşti).

În cazul utilizării modelului sferic (elipsoid cu turtire nulă) pentru suprafaţa Pământului, cele 3 sisteme de coordonate sunt identice. Dar şi în cazul utilizării unui elipsoid de rotaţie ca model matematic, deoarece, pentru orice punct de pe globul pământesc, unghiul dintre verticala locului şi normala la elipsoid nu depăşeşte 3”, coordonatele geografice pot fi aproximate prin coordonatele geodezice (cu care se operează în calcule, deoarece se pot determina analitic).

Şi cum determinarea paralelei mijlocii s-a determinat pe cale analiticǎ, este obligatoriu de aflat ce elipsoid de rotaţie s-a folosit la momentul respectiv în zona respectivǎ: elipsoidul Hayford a fost utilizat în SUA începând din anul 1910 şi până în 1960 - când a fost iniţiată seria elipsoizilor WGS, ce au evoluat continuu, de la WGS 60 la cunoscutul WGS 84, pe care s-a clădit sistemul de localizare GPS (Global Positioning System) şi sistemul cartografic GoogleEarth.

Deci, atunci când au fost realizaţi markerii de către Frank E. Noyes (în anul 1938), în SUA era utilizat elipsoidul de referinţă Hayford, elipsoid ce are un grad de turtire de 1/297.000, iar ultimele informaţii sunt pentru elipsoidul WGS 84 (care are un grad de turtire de 1/298.257).

Cum în România se foloseşte din 1951 elipsodul Krasovsky, înseamnǎ cǎ pentru România calcularea paralelei mijlocii trebuie realizatǎ pentru acest elipsoid (care are un grad de turtire diferit: 1/298.299).

Observǎm cǎ elipsoidul Krasovsky este mai puţin turtit decât elipsoizii Hayford şi WGS 84, aşa cǎ ne aşteptǎm ca pentru ţara noastrǎ distanţa dintre paralela 45° şi paralela mijlocie sǎ fie ceva mai micǎ.

Şi cum în urma cercetǎrilor bibliografice prezentate anterior a rezultat cǎ valoarea acestei paralele mijlocii nu este cunoscutǎ, mi-am propus sǎ fac acest calcul, mai ales cǎ deja ajunsesem la relaţiile de calcul necesare cu ocazia determinǎrii centrului geografic al României (se poate spune cǎ aceastǎ descoperire reprezintǎ un corolar al cercetǎrii pentru descoperirea centrului geografic).

Pentru aceasta, utilizând un pas de 1 minut, deci suficient de fin, şi relaţia pentru lungimea variabilǎ a arcului de meridian, a rezultat cǎ paralela mijloce se aflǎ între 45°08’ şi 45°09’, iar aici am realizat o simplǎ interpolare liniarǎ care a condus la valoarea finalǎ: 45° 8,63’ sau 45° 08’ 37,8”.

A fost calculatǎ şi valoarea distanţei dintre paralela mijlocie şi paralela 45º, rezultând valoarea de cca 16,0 km.

Deci, în România, paralela de 45° 08’ 37,8” N se află la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, fiind situatǎ la o distanţǎ de 16,0 km de paralela 45º.

Am considerat cǎ acest rezultat poate fi prezentat administraţiilor principalelor localităţi din România prin care trece această paralelă, pentru ca acestea să-şi poată dezvolta astfel un brand turistic.

Cu ajutorul programului GoogleEarth au fost identificate oraşele din România prin centrul cărora trece paralela mijlocie: Buzău, Curtea de Argeş şi Horezu:

• în municipiul Buzău paralela mijlocie trece prin faţa gării feroviare, practic chiar prin piaţeta din faţa gării;
• în municipiul Curtea de Argeş paralela mijlocie trece la cca 150 m mai spre Nord de Biserica Domnească;
• în oraşul Horezu paralela mijlocie aproape urmează chiar strada principală, unde sunt atelierele şi magazinele meşterilor olari.

În cursul anului 2016 am avut ocazia sǎ prezint aceste rezultate chiar în prezenţa celor care ar fi putut fi interesaţi sǎ le valorifice din punct de vedere turistic:

- în Primǎria Horezu, în cadrul unei sesiuni ştiinţifice a filialei Argeş a Comitetului Român de Istoria şi Filozofia Tehnicii din cadrul Academiei Române;

- într-o şedinţǎ a Consiliului Judeţean Argeş cu primarii unitǎţilor administrativ-teritoriale din judeţ.

Dar ambele prezentǎri au rǎmas fǎrǎ urmǎri.

Nu am scǎpat însǎ din vedere cǎ cel mai important beneficiar ar fi putut fi municipiul Buzǎu, aceasta fiind localitatea cea mai mare din România (şi din Europa, aşa cum rezultase prin extinderea cercetǎrii) prin care trece această paralelă mijlocie.

Ca urmare, în data de 1 decembrie 2017 am comunicat lucrarea ştiinţificǎ “Municipiul Buzău – cel mai mare oraş din România şi din Europa situat exact la jumătatea distanţei dintre Polul Nord şi Ecuator” domnului primar Constantin Toma, care a citit cu atenţie lucrarea şi ȋn prima zi lucrătoare deja a organizat o conferinţă de presă cu privire la această veste şi a decis să pună ȋn operă această indicaţie geografică ineditǎ printr-un monument ȋn locul cel mai potrivit: ȋn faţa gării feroviare Buzău.

S-a decis realizarea unui monument care sǎ marcheze aceastǎ poziţie geograficǎ specialǎ, plasat în faţa gǎrii Buzǎu, chiar lângǎ casa ce a aparţinut o perioadǎ de timp dramaturgului Ion Luca Caragiale.

Deoarece în 2020 se împlineau 150 de ani de la inaugurarea gǎrii Buzǎu, urma sǎ fie marcatǎ aceastǎ aniversare prin amplasarea în faţa gǎrii a unei spectaculoase locomotive Malaxa fabricatǎ în anul 1936.

În acest context, s-a decis ca pentru cele douǎ noi obiective turistice – un planiglob cu inedita paralelǎ mijlocie şi locomotivea Malaxa ce urma sǎ fie amplasatǎ chiar în centrul piaţetei din faţa gǎrii – sǎ fie organizatǎ o festivitate în data de 11 septembrie 2020.

Ca urmare, în prezenţa oficialitǎţilor locale şi centrale, au fost inaugurate cele douǎ monumente, care au transformat zona din faţa gǎrii Buzǎu într-o zonǎ de interes turistic.

Toate aceste rezultate şi realizǎri au fost preluate de media la nivel local şi naţional, iar o prezentare extinsǎ a ultimului eveniment poate fi gǎsitǎ în publicaţia Univers Ingineresc nr. 19/2020 a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR): https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-19-2020/buzau-traditiile---temelii-pentru-un-viitor-mai-bun_7042.html

(prof. habil. dr. ing. Alexandru BOROIU)