Pentru sezonul estival 2025, Transfăgărășanul va fi deschis conform calendarului obișnuit, în luna iulie.

Începând cu 12 noiembrie 2024, tronsonul de circulație a fost închis pe secțiunea alpină dintre Bâlea Cascadă și Piscul Negru.

În prezent, Transfăgărășanul este închis parțial și nu se pot trece munții. Din nord, se poate merge cu mașina până la Bâlea Cascadă, iar de acolo se poate merge cu telecabina până la Bâlea lac. Porțiunile de drum deschise sunt riguros menținute chiar și pe timp de iarnă, fiind deszăpezite de mai multe ori pe zi. Singura porțiune periculoasă pe acest traseu este de la Conacul Ursului până la Cabana Capra, unde pot apărea avalanșe. Această secțiune este deschisă fizic (nu există barieră) însă este închisă tehnic (cu indicator), potrivit Transfagarasantravel.

Momentan, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu a anuțat data exactă la care se reia circulația pe Transfăgărășan.

Potrivit actului normativ 615/2020 privind circulația rutieră pe drumurile montane, Drumul Național - DN 7C Transfăgărășan și Drumul Național DN 67 C Transalpina, sunt închise circulației între 20 octombrie și 1 iulie.

Perioada de deschidere este influențată de condițiile meteorologice, în special de persistența zăpezii la altitudini mari, cum ar fi zona Bâlea Lac, unde șoseaua atinge altitudinea maximă de 2042 metri.

A fost construit în doar 4 ani

Transfăgărășanul (DN7C) a fost construit între anii 1970 - 1974, la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu. Scopul inițial nu a fost turistic, ci strategic, un drum forestier ce avea să lege Muntenia de Transilvania. După invazia Cehoslovaciei de către trupele sovietice în 1968, Ceaușescu a dorit o rută militară rapidă care să traverseze Munții Carpați în caz de invazie. Titularii de investiție au fost Ministerul Economiei Forestiere și al Materialelor de Construcții pe versantul nordic și Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor pe versantul sudic, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, ca element de execuție, pentru întregul traseu. În mod special tunelul de la cota 2042 a fost încredințat Ministerului Energiei Electrice. Drumul se întinde pe o lungime de aproximativ 151 de kilometri, între comuna Bascov (județul Argeș) și Cârțișoara (județul Sibiu). Cea mai spectaculoasă porțiune, între Bâlea Lac și barajul Vidraru, urcă la o altitudine de 2.042 metri, făcând din Transfăgărășan al doilea cel mai înalt drum rutier din România, după Transalpina.