Lacul care înconjoară Cetatea Făgărașului ascunde detalii mai puțin cunoscute publicului larg. Dincolo de imaginea pitorească admirată de turiști, în spatele acestuia funcționează un sistem atent gestionat, care asigură atât alimentarea constantă cu apă proaspătă, cât și întreținerea vegetației acvatice.

Lacul cetății, alimentat zilnic cu apă rece din adâncuri

Aproape nimeni nu știe, nici măcar făgărășenii, că lacul cetății nu este unul stagnant. Dimpotrivă, acesta este alimentat zilnic, timp de aproape opt ore, cu apă proaspătă extrasă dintr-un puț situat pe latura de nord a cetății.

Potrivit Elenei Băjenaru, manager al Muzeului ,,Valer Literat” din Cetate, alimentarea începe în fiecare dimineață, în jurul orei 08:00, iar apa provine de la o adâncime de aproximativ 40 de metri.

„Lacul este alimentat zilnic cu apă foarte rece și curată, provenită din pânza freatică. Pomparea se face timp de aproximativ opt ore, ceea ce asigură o prospețime constantă a apei. Apa este extrasă cu ajutorul unei pompe, iar locul unde se află puțul poate fi identificat ușor, fiind mai ridicat față de nivelul de călcare cu o jumătate de metru. Sistemul funcționează pe baza unui circuit continuu: apa introdusă în lac este compensată de cea care se scurge printr-un canal de pe latura de nord, ajungând ulterior în Râul Olt.”, a explicat aceasta.

Vegetația de primăvară, adesea confundată cu „mătasea broaștei”

Un alt aspect care stârnește frecvent întrebări în rândul localnicilor este vegetația care apare pe lac, mai ales în sezonul de primăvară. În ultimele zile, suprafața apei a fost acoperită parțial de o vegetație verzui-maronie, confundată de mulți cu așa-numita „mătase a broaștei”.

În realitate, situația este diferită.

„Această vegetație care apare primăvara nu este mătasea broaștei. Ea se formează, în special, din cauza mișcărilor peștilor, care ridică depunerile de pe fundul lacului”, a precizat Elena Băjenaru.

Lacul se află în administrarea societății ,,Piețe, Târguri și Oboare Făgăraș” (cea care se ocupă de piața agroalimentară), iar în această primăvară a fost deja curățat atât de angajații pieței, cât și de cei ai muzeului.

Marian Burlăcescu, directorul acestei societăți, a declarat că ,,lucrările de curățare sunt aproape finalizate în această primăvară, iar ziua de astăzi ar putea marca ultima intervenție. Angajații au acționat folosind unelte speciale, asemănătoare unor greble telescopice, cu ajutorul cărora au îndepărtat vegetația de la suprafață. Primăvara este perioada în care această vegetație se ridică de pe fundul lacului, din cauza mișcărilor din apă, și de aceea trebuie curățată. Dacă va mai apărea pe parcursul anului, vom interveni de fiecare dată când va fi nevoie”, a explicat acesta.

De-a lungul timpului, lacul cetății s-a confruntat cu mai multe tipuri de vegetație acvatică. În trecut, a existat inclusiv „mătasea broaștei”, apărută în condiții de stagnare a apei, în timpul lucrărilor de restaurare la cetate, când circulația și aerarea apei erau afectate.

O altă problemă serioasă a fost o vegetație cu rădăcini adânc fixate în nisipul de pe fundul lacului, extrem de dificil de îndepărtat. În anul 2024, reprezentanții muzeului au apelat la o firmă specializată, care a intervenit cu utilaje pentru a tăia și limita extinderea acesteia.

Intervențiile au avut loc în perioada mai–iunie, iar după două campanii de curățare desfășurate în doi ani consecutivi, această vegetație a fost eliminată complet.

În prezent, vegetația apărută este una specifică sezonului și nu ridică probleme majore, fiind mai ușor decât cea cu rădăciuni și decât mătasea broaștei.

Lacul cetății rămâne astfel nu doar un element de decor spectaculos, ci și un ecosistem atent monitorizat, în care fiecare detaliu - de la alimentarea cu apă până la vegetația sezonieră - este ținut sub control.

(CRISTINA CORNILĂ)