Marți, 7 aprilie 2026, Cetatea Făgărașului a devenit locul în care trecutul și prezentul s-au întâlnit într-o celebrare a identității locale. Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” a găzduit lansarea volumului „La porțile Țării Bârsei. Arta scrisului în ceară la Șercaia”, semnat de prof. Dana Georgeta Streza, alături de prezentarea unei colecții impresionante de ouă închistrite, mărturie vie a unui meșteșug unic în zonă. Evenimentul a adus în fața publicului rezultatul a zece ani de cercetare, documentare și muncă de teren.

O cercetare de un deceniu, transformată în monografie

În fața publicului, autoarea a vorbit despre efortul constant care a stat la baza volumului. „Colecția de ouă închistrite pe care o am prezentat-o, împreună cu cartea care o însoțește, fac parte dintr-un efort pe care Muzeul nostru de la Șercaia îl susține de ani buni. Putem spune că de aproximativ 10 ani, timp în care am organizat an de an ateliere de închistrit pentru copii, am făcut o muncă de cercetare, am scos și câteva studii, iar anul trecut am scos chiar un album cu motive de Șercaia. Astăzi, iată, că a apărut și studiul monografic. Acesta pune față în față modelele vechi ale ouălor încondeiate din Țara Făgărașului și din Țara Bârsei, comparându-le și în felul acesta se pot observa particularitățile lor”, a declarat Dana Georgeta Streza.

Cartea reprezintă prima monografie dedicată exclusiv artei închistririi ouălor la Șercaia, un obicei care, potrivit specialiștilor, se mai păstrează astăzi doar în această comună.

Simboluri, credință și ritual: sensurile ascunse ale închistririi

Unul dintre cele mai emoționante momente ale serii a fost intervenția pr. Gheorghe Lucian Streza, care a explicat încărcătura spirituală a acestui meșteșug. „Ce-ar fi Învierea Domnului fără oul de Paște? Ne-am putea imagina noi că vine sărbătoarea Învierii și să n-avem ouă de Paști? E adevărat că - așa cum știm - ouăle sunt în majoritatea lor roșii complet sau de alte culori, nu-i așa? Dar, vedeți, credincioasele noastre în trecut nu s-au mulțumit doar cu culoarea roșie sau alte culori simple. Așa au apărut ouăle închistrite și tot procesul lor de facere. Femeile au început să deseneze pe oul de Paște motive creștine și ce vreau să vă arăt este că întotdeauna încondeiatul începe cu motivul crucii. Doamnele fac unirea celor doi poli printr-o linie pe verticală, apoi desenează orizontala care semnifică cele două lumi, lumea văzută și lumea nevăzută. Abia după aceea, celelalte spații sunt umplute cu simboluri. Mi-au atras atenția etapele acestei proceduri, pentru că, deși de multe ori le vedeam, nu le băgam de seamă, dar în spatele închistririi se află multă pregătire și imaginație. Pregătirea începea înainte de a forma oul, femeile se spovedeau, apoi se rugau să le iasă ouăle, căci erau mândria lor. Oul se acoperă cu ceară și la flacăra lumânării se arde ceara. Primul strat de ceară era ca să rămână alb, ceea ce ne trimite la la Taina Botezului, la puritatea Mântuitorului. Apoi un alt strat de ceară ca să rămână galbenul, ceea ce semnifică tinereța, floarea vârstei, strălucirea. După aceea, alt strat de ceară ca să rămână culoarea roșie, cu semnificația suferinței, de care toți avem parte în viața aceasta. Și la urmă, partea cu negrul sau cu culorile închise, aceasta semnificând moartea”, a declarat pr. Gheorghe Lucian Streza.

Prin aceste explicații, publicul a putut înțelege că închistrirea nu este doar un act decorativ, ci un ritual cu rădăcini adânci în spiritualitatea comunității.

Un meșteșug păstrat doar la Șercaia

Directorul Muzeului „Valer Literat”, dr. Elena Băjenaru, a subliniat caracterul unic al tradiției.

Ea a explicat că în această parte a țării, ouăle nu se mai închistreză decât în comuna Șercaia, iar lipsa bibliografiei a făcut ca demersul autoarei să fie unul anevoios, dar esențial pentru recuperarea și documentarea patrimoniului imaterial local.

Mărturii ale continuității

Prof. Sorina Boamfă, prezentă la eveniment, a vorbit despre transmiterea meșteșugului în familiile din Șercaia: ,,Arta închistririi ouălor este foarte veche la Șercaia. Bunica mea, de exemplu, care a murit la 92 de ani, știa să încondeieze ouă. Obiceiul s-a păstrat prin transmitere din generație în generație. Pe ouă găsim tot felul de motive: de la cele bisericești, pe care le-a explicat părintele Streza, la cele de primăvară sau la cele agrare. Avem ghiocelul, laleaua, narcisa dublă, coarnele berbecului, coarnele plugului, grebla etc.”

La rândul ei, Cornelia Opaiț, una dintre femeile din Șercaia care încă practică închistrirea, a povestit că a învățat tehnica încă din copilărie, de la bătrânele satului - o dovadă că tradiția continuă să fie transmisă firesc, în interiorul comunității.

Lansarea volumului și prezentarea colecției de ouă închistrite au reconfirmat importanța comunei Șercaia, jud. Brașov, ca ultim bastion al acestui meșteșug în zona Făgărașului.

Evenimentul a oferit publicului nu doar o incursiune într-o artă veche, ci și o întâlnire cu oamenii care o păstrează vie.

(CRISTINA CORNILĂ)