Comuna Comăna de Jos a fost, duminică, gazda uneia dintre cele mai importante manifestări dedicate identității locale. Cea de-a VII-a ediție a sărbătorii „Fiii satului” a reunit localnici, fii ai satului reveniți acasă și invitați din întreaga Țară a Făgărașului pentru a marca momente de referință din istoria comunității: 90 de ani de la sfințirea Monumentului Eroilor, 70 de ani de la inaugurarea actualei clădiri a Școlii Gimnaziale Comăna de Jos, dar și alte repere importante din trecutul localității.

 

Ceremonie solemnă la Monumentul Eroilor și o horă care a unit întreaga comunitate

Manifestările au început la ora 12.00, la Monumentul Eroilor din fața Primăriei, unde un sobor de preoți, în frunte cu protopopul de Făgăraș, Iulian David, și protopopul de Rupea, Mircea Comșa, a oficiat slujba de pomenire a eroilor.

Au urmat intonarea Imnului Național, dezvelirea plăcii comemorative dedicate împlinirii a 90 de ani de la sfințirea monumentului, momentul de reculegere și depunerea coroanelor de flori din partea autorităților, instituțiilor și urmașilor eroilor.

Ceremonia a fost întregită de Garda Cetății Făgăraș, care, prin parada militară și prezentarea uniformelor istorice din secolul al XVII-lea, a readus în atenția celor prezenți pagini din istoria acestor locuri.

În discursul său, primarul comunei, Mihai Dragomir, a subliniat că Monumentul Eroilor reprezintă mai mult decât o construcție din piatră. „Acest monument este o carte de istorie lăsată deschisă și un altar al memoriei colective. De nouă decenii ne amintește că libertatea și demnitatea de care ne bucurăm astăzi au fost câștigate prin sacrificiul celor care și-au dat viața pentru țară. Datoria noastră este să le păstrăm vie memoria și să transmitem generațiilor viitoare respectul pentru valorile care ne definesc ca națiune.”, a spus primarul Mihai Dragomir.

Unul dintre cele mai emoționante momente ale zilei s-a petrecut la finalul ceremoniei, când participanții, îmbrăcați în frumoase straie populare, s-au prins spontan într-o horă în jurul Monumentului Eroilor, transformând solemnitatea evenimentului într-o imagine a unității comunității.

Manifestările au continuat la Școala Gimnazială Comăna de Jos, unde a fost dezvelită și sfințită o placă aniversară dedicată împlinirii a 70 de ani de la inaugurarea actualului local al instituției de învățământ.

   

Istoria satului, evocată la Căminul Cultural

La Căminul Cultural a avut loc o amplă sesiune de comunicări și evocări istorice. Dr. Gheorghe Faraon, de la Muzeul „Valer Literat” Făgăraș, a prezentat o comunicare dedicată celor 562 de ani de la prima atestare documentară a satului și împlinirii a 492 de ani de la numirea lui Ștefan Mailat ca voievod al Transilvaniei.

Primarul Mihai Dragomir a vorbit despre cei 90 de ani de la sfințirea Monumentului Eroilor, iar prof. Maria Moța, directoarea Școlii Gimnaziale Comăna de Jos, a evocat cele șapte decenii de existență ale actualei clădiri a școlii. Prof. Anca Radu a prezentat evoluția activității culturale a satului de-a lungul timpului, Alexandru Boieriu a vorbit despre cei 24 de ani ai publicației „Vatra Comănarilor”, iar profesorul universitar Vasile Tăbără s-a numărat, de asemenea, printre invitații care au luat cuvântul.

Prezent la toate edițiile sărbătorii, Alexandru Boieriu a amintit începuturile manifestării. „Sărbătoarea «Fiii satului» a început în anul 1978, când un grup de oameni inimoși și dascăli ai comunei au format un comitet de organizare. De atunci au fost organizate șapte ediții, iar eu am avut bucuria să particip la fiecare dintre ele. Ediția din acest an a fost una dintre cele mai bine organizate și îi mulțumesc domnului primar Mihai Dragomir pentru implicarea și respectul arătat istoriei și oamenilor acestui sat.”, a declarat Alexandru Boieriu.

Cea care a prezentat evenimentele desfășurate pe parcursul zilei a fost prof. Liliana Comanici.

   

„Fecioreasca fetelor din Crihalma”, dansul care face cunoscută Comăna în întreaga țară

Sărbătoarea a continuat cu un amplu program artistic desfășurat pe scena amenajată în fața Căminului Cultural. Momentul cel mai așteptat a fost interpretarea „Fecioreștii fetelor din Crihalma”, dans unic în patrimoniul folcloric românesc. Jocul s-a născut în satul Crihalma după Primul Război Mondial, când femeile, rămase singure în timpul plecării bărbaților pe front, au adaptat jocul fecioresc și au creat un dans devenit astăzi emblematic pentru Țara Făgărașului. În prezent, el se regăsește în repertoriul mai multor ansambluri din țară, însă forma autentică este păstrată la Crihalma.

Instructorul ansamblului din Comăna de Jos, Mon Constantin, spune că interpretarea lui presupune multă muncă și disciplină. „Este unul dintre cele mai dificile dansuri din repertoriul nostru. Cine pornește de la zero are nevoie de aproximativ un an de pregătire pentru a-l stăpâni bine. Ne bucură faptul că acest joc este cunoscut și preluat de ansambluri din toată țara, dar pentru noi este important ca autenticitatea lui să fie păstrată, pentru că aici, la Crihalma, s-a născut această adevărată bijuterie a folclorului românesc.”

 

(CRISTINA CORNILĂ)