Interiorul Catedralei Ortodoxe ,,Sfântul Ioan Botezătorul” din Făgăraș ascunde încăperi despre care puțină lume știe. Cel mai bine le cunoaște preotul Ioan Ciocan, cel care a început această lucrare cu 31 de ani în urmă. În iarna lui 2019, o echipă de muncitori se pregătea să înceapă o nouă serie de lucrări la lăcașul de cult, acestea fiind realizate de-a lungul anilor pe etape, în funcție de costuri. Era aceeaşi echipă care a lucrat la exteriorul şi la acoperişul lăcaşului de cult.
,,În această etapă lucrăm la casa scărilor, la scările din turnuri, la compartimentatul unor camere cum ar fi cea pentru arhivă şi la amenajarea camerelor pentru pictori. Aceste camere sunt în turnuri. Sunt 4 camere foarte mari, de 40 mp fiecare”, a precizat preotul Ioan Ciocan. Atunci s-a aflat pentru prima oară cum este compartimentată partea superioară a catedralei.
Nu ar fi bănuit nimeni că fiecare dintre turnurile laterale ascunde o încăpere de asemenea dimensiuni. Cel care a prevăzut asta este arhitectul bihorean Ştefan Panaitescu, persoana responsabilă de proiectul lăcaşului de cult. Acesta a lucrat pe vremuri la Făgăraş, ocazie cu care proiectantul a dat făgărăşenilor proiectul său de catedrală. El îl făcuse iniţial pentru o altă biserică. Astfel, la ora aceasta două lacaşuri de cult din România sunt identice în ce priveşte construcţia. Construcţia Bisericii de la Oradea a început în 1991, iar construcţia Catedralei de la Făgăraş a început în 1995.
Făgăraşul are unul dintre cele mai mari iconostase din ţară
O altă mare lucrare din interiorul Catedralei care o face deosebită este iconostasul lăcaşului de cult (catapeteasma), pentru care la vremea respectivă s-a organizat un concurs de proiecte.
Catedrala Făgăraşului are una dintre cele mai mari catapetesme din ţară: 14 metri lăţime şi 10 metri înălţime.
Lucrarea, care desparte altarul de naos a fost realizată de o firmă din Târgu Mureş, foarte veche în domeniu, încă de pe vremea lui Ceauşescu.
Sora geamănă a Catedralei din centrul țării
Aproape de graniţa cu un Ungaria, încă pe pământ românesc, mai există o catedrală ca a Făgăraşului. Lăcaşurile de cult sunt gemene, s-au născut din acelaşi proiect, una la câţiva ani după cealaltă. În Făgăraş are statut de catedrală, în Oradea are statut de biserică.
Dacă treci pe strada Nufărului din Oradea, pentru o clipă ai impresia că ai ajuns la Făgăraş. Pe partea stângă a direcţiei de mers către Deva se înalţă Biserica ,,Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”. Structura este aceeaşi cu a catedralei ,,Sfântul Ioan Botezătorul” din Făgăraş, dar învelişul exterior este ceva mai roşiatic.
Lăcaşul de cult bihorean, deşi a intrat în lucru de dinaintea celui de la Făgăraş, a fost mult timp închis, având de jur împrejur un gard cu lacăt. În zilele obişnuite, biserica era admirată doar în trecere, de afară. Doar în zilele de sărbătoare în biserică se organizeazau slujbe, începând cu anul 1999.
Căile Domnului nu sunt atât de încurcate, precum spune proverbul. Explicaţia pentru bisericile gemene este simplă. Fostul preot protopop al Făgăraşului, pr. Ioan Ciocan, cel care s-a ocupat de ridicarea catedralei la Făgăraş, a făcut publică informaţia încă de la începutul lucrărilor pe plan local. Aşa se face că un bihorean, pe nume Ştefan Panaitescu, este responsabil de proiectul lăcaşului de cult. Acesta a lucrat pe vremuri la Făgăraş, ocazie cu care proiectantul a dat şi făgărăşenilor proiectul său.
Între cele două construcţii, pe lângă diferenţele estetice şi cromatice, alte mari deosebiri nu există, cu excepţia faptului că lăcaşul de cult făgărăşean este mai înalt cu 2 metri.
Dimensiunile ambelor lăcaşuri de cult fac trimitere la vârsta lui Isus Hristos: lăţime 30 de metri, lungime 33 de metri. Acestea au fost proiectate astfel în mod intenţionat.
(CRISTINA CORNILĂ)
