Pe râul Olt, la câțiva kilometri de Avrig, se află una dintre cele mai noi hidrocentrale construite în România. Deși a fost inaugurată încă din decembrie 2013, în prezența premierului de atunci, Victor Ponta, Centrala Hidroelectrică Racovița nu a avut parte de începutul pe care îl sperau autoritățile. Ani la rând, investiția de peste 160 de milioane de euro nu a putut funcționa în condiții normale, din cauza unor probleme tehnice și de infrastructură.

Povestea centralei începe însă cu mult înainte de inaugurare. Proiectul amenajării hidroenergetice de pe sectorul Cornetu – Avrig al râului Olt a fost aprobat înainte de Revoluție, iar lucrările au început la începutul anilor '90. Lipsa banilor a făcut însă ca șantierul să înainteze foarte greu, iar construcția s-a întins pe aproape două decenii. Abia după 2006 investiția a fost reluată într-un ritm susținut, iar în decembrie 2013 autoritățile au organizat inaugurarea oficială. 

Hidrocentrala are o putere instalată de 31,5 MW și este echipată cu două turbine de tip Kaplan. În condiții normale, poate produce anual aproximativ 74 GWh de energie electrică, suficientă pentru alimentarea cu energie a zeci de mii de locuințe.  Numai că, după festivități, au apărut problemele.

Deși centrala era terminată din punct de vedere constructiv, ea nu putea fi exploatată la capacitatea pentru care fusese proiectată. Motivul era unul mai puțin obișnuit: în aval de hidrocentrală se află două poduri vechi de cale ferată, iar specialiștii au stabilit că exploatarea la debit maxim putea afecta stabilitatea acestora. Podurile de cale ferată din zona Podu Olt au fost construite în 1897 și 1940. Pentru ca centrala să funcționeze la capacitate maximă, canalul de fugă trebuia adâncit, însă această lucrare risca să afecteze fundațiile podurilor și să pună în pericol circulația trenurilor pe magistralele Sibiu – Brașov și Sibiu – Râmnicu Vâlcea. Din acest motiv, funcționarea centralei a fost limitată, iar în anumite perioade instalațiile au fost chiar oprite. Ani la rând s-au căutat soluții pentru protejarea podurilor și pentru exploatarea în siguranță a amenajării hidroenergetice. Au fost realizate noi studii, iar Hidroelectrica a executat lucrări suplimentare pentru ca obiectivul să poată fi utilizat fără riscuri.

În 2019, compania a anunțat punerea în funcțiune a investiției, iar centrala a început să producă energie în regim de exploatare. Documentele oficiale arată însă că unele lucrări și măsuri de protecție au continuat și după această dată.

Astăzi, CHE Racovița face parte din salba de hidrocentrale de pe Olt administrate de Hidroelectrica și contribuie la producția de energie regenerabilă a României.

CITIȚI AICI un alt material despre salba celor 5 hidrocentrale de pe Olt din zona Țării Făgărașului: Voila, Viștea, Arpașu, Scoreiu și Avrig.

(CRISTINA CORNILĂ)