Fundația Conservation Carpathia a publicat cele mai recente rezultate ale programului de monitorizare genetică a lupilor din Carpații Meridionali, un demers unic în această parte a Europei. În sezonul 2024 - 2025, pe o suprafață de aproximativ 1.400 km² au fost identificați 24 de lupi (10 femele și 14 masculi). „În sezonul 2024–2025, echipele de teren au strâns 259 de probe ADN, ajungând la un total de 1.100 de probe în ultimii șapte ani”, susíne ONG-ul. Analizele arată o reorganizare semnificativă a haitelor, o densitate în scădere și o structură socială mai instabilă decât în anii precedenți.
Programul, început în 2017, se desfășoară pe fonduri de vânătoare din Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Leaota și Parcul Național Piatra Craiului. Monitorizarea se bazează pe metode non-invazive (urme biologice precum urină, excremente sau fire de păr) completate de camere cu detecție automată. Rata de identificare genetică a ajuns la 68,7%, comparabilă cu standardele din Europa de Vest și America de Nord.
Structura haitelor și dinamica populației
Analizele genetice arată că cele șase haite cunoscute anterior s-au reorganizat temporar în nouă grupuri mai mici. Au fost identificați și lupi solitari, semn al unei conectivități bune a peisajului, care permite deplasări lungi și schimb genetic între haite. Documentul ONG-ului precizează: „Lupii pot parcurge în medie aproximativ 20 de kilometri pe zi, iar deplasările anuale pot depăși, uneori, 1.000 de kilometri.”
Un aspect îngrijorător este instabilitatea perechilor reproducătoare. Doar una dintre familiile identificate păstrează aceeași pereche ca în anii anteriori, deși specia este predominant monogamă. Densitatea populației a scăzut la 1,46 lupi/100 km², față de 2,35 în 2019 - 2020, iar numărul indivizilor identificați este mai mic. Specialiștii atrag atenția că pierderea lupilor maturi poate crește riscul conflictelor cu oamenii, deoarece haitele tinere sau reorganizate pot căuta teritorii noi și hrană mai accesibilă.
Un exemplu relevant este masculul „Coadă Scurtă”, monitorizat atât genetic, cât și prin camere. A fost detectat de 29 de ori prin probe ADN și de 20 de ori prin imagini, ceea ce a permis reconstruirea traseelor și a istoricului său familial. Perechea pe care o formează din 2022 este cea mai longevivă documentată în studiu.
Rolul ecologic al lupului și coexistența cu comunitățile locale
Lupul are un rol esențial în menținerea echilibrului ecosistemelor. Prin reglarea populațiilor de erbivore, contribuie la regenerarea pădurilor și la diversitatea speciilor. Prezența sa influențează comportamentul altor animale, creând un „peisaj al fricii” care reduce presiunea asupra zonelor sensibile, precum luncile râurilor. Documentul subliniază și impactul asupra altor prădători: „În Carpații Meridionali, unde lupul este prezent, șacalul a fost detectat doar accidental, de două ori în opt ani.”
Conflictele cu crescătorii de animale sunt reduse în zona monitorizată, datorită metodelor tradiționale de protecție – câini ciobănești, ciobani prezenți la turme, țarcuri protejate. În ultimii șapte ani au fost înregistrate doar 30 de incidente, iar fundația a compensat daunele prin donarea de animale.
Monitorizarea pe termen lung este esențială pentru gestionarea responsabilă a speciei. Datele transparente și replicabile contribuie la construirea încrederii între comunități și autorități, facilitând dialogul și găsirea unor soluții de coexistență.
(CRISTINA CORNILĂ)
