Un vis păstrat de-a lungul anilor a devenit realitate la Izvorul Părintelui Arsenie Boca, din apropierea Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Duminică, 11 octombrie 2026, a fost sfințită o troiță ridicată de preotul Nicolae Cazacu în memoria soției sale, preoteasa Simona Cristina, plecată mult prea devreme dintre cei vii. Ziua aleasă pentru acest eveniment avea o semnificație aparte: aceasta ar fi împlinit 50 de ani.

La ceremonia de sfințire au participat peste 15 preoți din comunitățile din Drăguș, Sâmbăta de Sus și din împrejurimi, alături de numeroși credincioși care au dorit să fie prezenți la acest moment. După sfințirea troiței, a fost oficiat un parastas în memoria preotesei Simona Cristina.

Monumentul a fost ridicat într-un loc cu o puternică încărcătură spirituală pentru credincioși, în apropierea izvorului care poartă numele părintelui Arsenie Boca, pe teritoriul administrativ al comunei Drăguș. Pentru preotul Nicolae Cazacu, însă, locul are și o semnificație personală, legată de un episod din tinerețea sa și de drumul pe care l-a urmat în slujirea preoțească.

Un proiect început în Italia, din credință și în memoria soției

Preotul Nicolae Cazacu a povestit că ridicarea troiței a fost dorința soției sale, preoteasa Simona Cristina, fiică a Țării Făgărașului. Proiectul s-a conturat cu mulți ani în urmă, din legătura specială pe care aceasta o avea cu Sfântul Spiridon și din rugăciunile adresate sfântului. „Troița de la Izvorul Părintelui Arsenie Boca este dorința soției mele, preoteasa Simona Cristina, Dumnezeu să o odihnească, fiică a Țării Făgărașului, pe care a avut-o cu foarte mulți ani în urmă. Având o legătură specială cu Sfântul Spiridon și cerându-i foarte multe lucruri în rugăciune, la rândul său și Sfântul i-a cerut zidirea a patru troițe. Am început acest proiect așezând prima troiță în Parohia de la Lodi, Italia, unde eu sunt preot de 25 de ani, apoi am făcut una în județul Suceava, iar aceasta este a treia. Cu ajutorul Domnului, cu contribuția enoriașilor din Parohia Lodi și cu ajutorul pe care l-am primit aici la nivel local (domnul primar de la Drăguș, domnul Paler cu pensiunea din zonă și mulți alții), am reușit, iată, să împlinim un vis astăzi. Mai avem ceva de lucru la troiță, la îndemnul ÎPS Laurențiu Streza, ca, pe lângă icoana Sfântului Spiridon și a Maicii Domnului, să mai așezăm icoanele Sfântului Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta și Sfântului Arsenie Boca”, a declarat preotul Nicolae Cazacu.

Troița de la Sâmbăta-Drăguș este cea de-a treia realizată în cadrul acestui proiect. Prima a fost ridicată în parohia din Lodi, Italia, unde părintele slujește de 25 de ani, iar cea de-a doua, în județul Suceava. Pentru realizarea monumentului de la Izvorul Părintelui Arsenie Boca, preotul a beneficiat de sprijinul enoriașilor din parohia italiană, dar și de ajutorul unor oameni din comunitatea locală.

Potrivit primarului comunei Drăguș, Tiberiu Poparad, ridicarea troiței reprezintă și un gest de cinstire a memoriei unei persoane care nu mai este astăzi printre noi. „La Izvorul Părintelui Arsenie a avut loc sfințirea unui monument de tip troiță, în cinstea unei persoane, care din păcate astăzi nu mai este printre noi. Părintele Cazacu a onorat memoria preotesei sale prin ridicarea acestei troițe. A fost dorința preotesei, din câte am povestit cu părintele Cazacu, să fie ridicată aici troița, în apropierea locului făcut cunoscut de părintele Arsenie Boca”, a declarat primarul comunei Drăguș, Tiberiu Poparad.

Un loc cu semnificație spirituală și o legătură neașteptată cu Drăgușul

Pentru preotul Nicolae Cazacu, amplasarea troiței în această zonă are și o semnificație aparte. În anul 1999, pe când era profesor la un liceu din Făgăraș, acesta și-a dorit să devină preot în Drăguș și a depus dosarul de candidatură pentru postul disponibil în acea perioadă. În urma concursului, punctajele au fost în favoarea actualului preot al comunității, iar Nicolae Cazacu și-a continuat ulterior drumul în Italia, unde slujește de un sfert de secol în localitatea Lodi, aflată în apropiere de Milano.

După atâția ani, părintele revine simbolic în locul în care și-ar fi dorit cândva să slujească, prin troița ridicată în apropierea izvorului. Un proiect început în urmă cu mult timp, din credință și din dorința soției sale, a ajuns astfel să fie împlinit în Țara Făgărașului.

Izvorul Părintelui Arsenie Boca este cunoscut de generații întregi de localnici și de pelerini. Situat în afara incintei Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, mai aproape de pădure, izvorul se află pe teritoriul administrativ al comunei Drăguș. Acesta nu trebuie confundat cu Izvorul Tămăduirii din curtea mănăstirii, despre care se spune că are o vechime de cel puțin 500 de ani.

Locul de la marginea pădurii a devenit cunoscut în perioada în care Arsenie Boca a viețuit la Mănăstirea Brâncoveanu, unde a fost stareț. Credincioșii se adunau aici pentru a-l asculta, iar amintirea acelor întâlniri a rămas legată de izvor și de întreaga zonă.

Născut în anul 1910, cu numele de Zian Boca, părintele Arsenie a ajuns la mănăstire după studiile de teologie și arte plastice. În 1940 a fost tuns în monahism, primind numele Arsenie, iar în 1942 a fost hirotonit preot și numit stareț. În anii petrecuți la Sâmbăta de Sus, a contribuit la dezvoltarea vieții spirituale a mănăstirii și a colaborat cu părintele Dumitru Stăniloae la traducerea primelor volume din „Filocalia”. În 1948, a fost îndepărtat de la Mănăstirea Brâncoveanu, în contextul presiunilor exercitate de autoritățile comuniste.

Astăzi, izvorul continuă să atragă numeroși oameni, atât localnici care vin să ia apă, cât și pelerini care caută un loc de rugăciune și reculegere. Amenajat și acoperit, cu două țâșnitori și o mică parcare în apropiere, acesta poate fi accesat pe drumul care duce spre pârtia de schi.

Prin sfințirea troiței, locul capătă un nou reper de reculegere, legat de memoria preotesei Simona Cristina și de dorința pe care aceasta a purtat-o în suflet. Pentru familia sa și pentru cei care au contribuit la realizarea proiectului, ziua de 11 octombrie a însemnat împlinirea unui vis, într-un loc cu o profundă încărcătură spirituală pentru Țara Făgărașului.

(CRISTINA CORNILĂ)