Inginerul Cosmin-Gabriel Lupu explică, pe înțelesul tuturor, de ce temperatura din termometre nu este simțită de corpul uman la adevărata ei valoare. „În casă sunt 22 de grade, dar mie tot îmi este frig.” Este o situație întâlnită în multe locuințe, mai ales la începutul sezonului rece. Termometrul pare să spună că este suficient de cald, însă omul care stă pe canapea, lângă un perete exterior, simte altceva. Ambele observații pot fi corecte. Termometrul măsoară temperatura aerului, în timp ce corpul nostru schimbă căldură atât cu aerul, cât și cu suprafețele din jur. Aici începe explicația.

Aerul se încălzește mai repede decât pereții

După câteva zile răcoroase, pornim încălzirea și vedem că temperatura din cameră crește. Pereții, pardoseala și mobilierul se încălzesc însă mai lent. Cât de lent depinde de construcție, de cât s-a răcit locuința și de puterea disponibilă pentru încălzire. Putem avea, așadar, aer la 22°C și pereți încă reci. În această situație, corpul cedează căldură către suprafețele din jur prin radiație termică. Nu trebuie să atingem peretele ca să simțim efectul. Este suficient să stăm în apropierea lui. De aceea, aceeași temperatură indicată de termometru poate fi confortabilă într-o cameră și insuficientă în alta.

Dar iată un exemplu care lămurește diferența: La viteze mici ale aerului, confortul termic poate fi aproximat folosind media dintre temperatura aerului și temperatura medie radiantă a suprafețelor din jur. Dacă aerul are 22°C, iar temperatura medie radiantă este de 16°C, rezultă o temperatură operativă de aproximativ 19°C. Dacă suprafețele se încălzesc, iar media lor radiantă ajunge la 20°C, temperatura operativă urcă spre 21°C, fără să modificăm temperatura aerului. Este un calcul orientativ. Temperatura medie radiantă nu este temperatura unui singur perete; contează toate suprafețele din jur și poziția în care ne aflăm. Iar confortul mai depinde de îmbrăcăminte, activitate și mișcarea aerului.

Exemplul arată însă de ce simpla citire a termometrului nu explică întotdeauna ceea ce simțim.

Lângă geam poate fi răcoare chiar dacă fereastra închide bine

Când simțim aer rece în apropierea ferestrei, presupunem adesea că intră pe lângă garnituri. Este posibil, dar există și o altă explicație. Aerul din cameră intră în contact cu suprafața rece a geamului, se răcește și coboară. Se formează astfel o circulație locală, pe care o putem percepe drept curent.

Cele două situații cer soluții diferite. O neetanșeitate se remediază prin reglajul sau repararea ferestrei. Circulația aerului pe lângă un geam rece ține de temperatura suprafeței și de modul în care este încălzită încăperea. Merită stabilită cauza înainte de a cheltui bani.

Ce rezolvă izolația

O izolație bine proiectată și executată reduce transferul de căldură spre exterior. În condiții comparabile de încălzire, suprafața interioară a peretelui rămâne mai caldă, iar acest lucru se simte și în confort. Contează însă detaliile. În jurul ferestrelor, la stâlpi, grinzi sau îmbinări pot exista punți termice: zone prin care căldura trece mai ușor și unde suprafața interioară rămâne mai rece. Din acest motiv, grosimea izolației este doar una dintre datele problemei. La fel de important este cum a fost pusă în operă.

De unde începem verificările?

Mai întâi, ne uităm unde este termometrul. Dacă stă lângă calorifer sau în soare, valoarea lui poate să nu reprezinte temperatura din zona în care petrecem timpul. Verificăm apoi dacă radiatorul este acoperit de perdele ori blocat de mobilier și observăm unde apare disconfortul: în toată camera, lângă fereastră, la pardoseală sau lângă un anumit perete.

Dacă problema persistă, măsurarea temperaturilor de suprafață și verificarea instalației pot lămuri cauza. O cameră termografică poate fi utilă, dar imaginile trebuie realizate în condiții potrivite și interpretate corect.

Aceste principii sunt valabile atât pentru locuințele racordate la termoficare, cât și pentru cele cu încălzire individuală. Confortul rezultă din funcționarea împreună a sursei de căldură, a instalației și a clădirii.

Înainte să ridicăm din nou temperatura, merită să aflăm unde și de ce pierdem căldură. Uneori este nevoie de un reglaj al instalației. Alteori, de remedierea unei ferestre sau a unei probleme de izolație. Soluția bună începe cu identificarea cauzei.

(ing. COSMIN - GABRIEL LUPU)