În pădure, hrana nu vine întotdeauna la pachet cu un meniu garantat. Pentru animalele sălbatice, perioadele cu vegetație redusă, secetă sau ierni grele pot însemna și dificultăți în găsirea hranei. Tocmai de aceea, gospodărirea unui fond cinegetic înseamnă mai mult decât supravegherea efectivelor de animale.
Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Făgăraș (AVPS) administrează opt fonduri cinegetice, iar pe fiecare dintre acestea există cel puțin un observator pentru animale. Unele fonduri au chiar două sau trei astfel de puncte. Felmer, Strâmba și Veneția au câte două observatoare, iar Cincu are trei. În această perioadă, un nou observator este construit și pe fondul cinegetic de la Sâmbăta, în locul unuia mai vechi, care s-a deteriorat (CLICK AICI).
Dar observarea animalelor este doar o parte din activitatea celor care gospodăresc aceste fonduri. O altă componentă importantă este asigurarea hranei complementare.
Sare pentru cerbi, căprioare și chiar pentru capra neagră
Una dintre cele mai constante resurse puse la dispoziția animalelor este sarea. Bulgării de sare sunt amplasați pe fondurile cinegetice pe tot parcursul anului, în special pentru cervide, adică cerb și căprior/căprioară. Sodiul este un mineral de care cervidele au nevoie, iar acestea caută în mod natural surse de sare. În același timp, dezvoltarea coarnelor presupune un aport important de minerale, în special calciu și fosfor.
Sarea este pusă și pentru capra neagră, specie care nu face parte din familia cervidelor. Iar dacă mistreții ajung la locurile unde sunt amplasați bulgării de sare, aceștia îi folosesc și ei, chiar dacă sarea nu reprezintă pentru mistreț o resursă specifică în același fel ca pentru cervide .
„Este o obligație a membrilor vânători, dar și a angajaților asociației să ne ocupăm de gospodărirea fondurilor de vânătoare. Asta înseamnă și să asigurăm hrana complementară acolo unde este necesar și să avem grijă ca animalele să aibă acces la resursele de care au nevoie”, explică Sorin Șuler, directorul executiv al AVPS Făgăraș.
Mistreții au porumb, floarea-soarelui, cartofi, grâu și ovăz
Pentru mistreți, meniul este diferit. Pe fondurile gestionate de AVPS Făgăraș sunt administrate, pe tot parcursul anului, porumb (fie sub formă de știuleți, fie boabe), floarea-soarelui, cartofi, grâu și ovăz. Hrana este distribuită în punctele special amenajate, astfel încât animalele sălbatice să poată beneficia de ea în funcție de necesități și de condițiile din teren. Pe lângă hrana administrată, animalele își procură în continuare mare parte din necesarul alimentar din mediul natural.
Iarna vine cu un meniu suplimentar pentru cervide
În sezonul rece, când vegetația este mai puțină, AVPS Făgăraș suplimentează hrana pentru cervide cu lucernă, fân și frunzare. Frunzarele sunt, practic, ramuri cu frunze sau frunze uscate provenite de la anumite specii de arbori și arbuști, care pot constitui hrană pentru cerb și căprior în sezonul rece. Hrana complementară de acest tip este utilizată în mod tradițional în gospodărirea vânatului, în special în perioadele în care resursele naturale sunt mai greu accesibile. Pentru cerb, de exemplu, perioada de iarnă este una în care hrana naturală devine mai greu de găsit, iar dieta poate include lujeri, muguri, frunze, ierburi uscate și, uneori, scoarță.
„Nu este vorba doar despre a pune mâncare în pădure. Fiecare specie are particularitățile ei și trebuie să ținem cont de ceea ce consumă și de perioada din an. Pentru cervide avem sare tot timpul anului, iar iarna venim suplimentar cu lucernă, fân și frunzare. La mistreț avem porumb, floarea-soarelui, cartofi, grâu și ovăz”, spune Sorin Șuler.
Urșii nu sunt hrăniți
Există însă și o excepție importantă. Urșii nu primesc hrană din partea asociației. Potrivit legislației în vigoare, hrănirea sub orice formă a exemplarelor de urs aflate în libertate este interzisă. Prevederea a fost introdusă în Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic în 2025, iar încălcarea ei poate fi sancționată cu amendă de la 10.000 la 30.000 de lei.
Chiar dacă nu sunt hrăniți în mod intenționat, urșii pot ajunge însă în apropierea locurilor în care AVPS pune hrană pentru celelalte specii. Mirosul cerealelor sau al altor alimente îi poate atrage, iar prezența lor în aceste zone este unul dintre lucrurile pe care gestionarii fondurilor trebuie să le urmărească.
Astfel, în spatele unui fond cinegetic bine gospodărit există o activitate permanentă, desfășurată pe tot parcursul anului. De la bulgării de sare amplasați pentru cervide și capra neagră până la cerealele și alte alimente destinate mistreților, iar iarna până la fân, lucernă și frunzare, hrana complementară reprezintă una dintre activitățile prin care AVPS Făgăraș intervine în gospodărirea celor opt fonduri cinegetice pe care le administrează.
(CRISTINA CORNILĂ)
