Două blocuri din centrul Făgărașului au fațade aproape trase la indigo. Povestea lor face parte dintr-un proiect urbanistic mai amplu, numit Centrul Civic Făgăraș, iar în spatele blocurilor pe care le vedem astăzi se ascund planuri despre care puțini făgărășeni mai știu.
Dacă ați ajuns vreodată în Palermo, probabil ați auzit de Quattro Canti, celebra intersecție din centrul orașului sicilian. Patru laturi ale intersecției sunt marcate de fațade construite într-o manieră asemănătoare, astfel încât, indiferent din ce direcție privești, ai impresia că arhitectura se repetă.
Făgărașul nu are un Quattro Canti și nici patru fațade identice și nici vechimea celor din Sicilia. Dar are ceva care, privit dintr-un anumit unghi, poate să ne ducă imediat cu gândul la celebra intersecție din Palermo. Este vorba despre două blocuri din zona centrală, de pe Bulevardul Unirii, chiar în apropierea principalului sens giratoriu al orașului. Unul este blocul în care a funcționat restaurantul The Corner, iar celălalt este cel în care se află shaormăria. Privite dinspre Catedrală, fațadele care dau spre sensul giratoriu sunt aproape identice.
Blocurile nu sunt identice în întregime. Asemănarea se regăsește în special la fațada orientată spre sensul giratoriu. Și, chiar dacă la Făgăraș avem doar două astfel de fațade, nu patru, comparația cu Palermo este suficient de interesantă încât să merite o privire mai atentă asupra centrului orașului.
Noile blocuri și ansamblul Centrul Civic Făgăraș
Potrivit inginerului Viorel Enuică, cele două blocuri cu fațade asemănătoare fac parte dintr-un ansamblu mai amplu, alături de alte două clădiri importante din centrul orașului: blocul în care se află astăzi CEC-ul și blocul de la Romarta. „Cele două blocuri cu fațade identice, cel în care este acum shaormăria și cel în care a fost The Corner, împreună cu blocul de la CEC și cel de la Romarta, au făcut parte din ansamblul numit Centrul Civic Făgăraș. Sunt printre ultimele construcții importante realizate în municipiul nostru. Interesant este că nu au fost construite toate în același an: blocul de la Romarta a fost terminat în 1988, cel cu The Corner în 1989, blocul cu shaorma în 1991, iar cel cu CEC-ul în 1992”, explică inginerul Viorel Enuică.
Cele două blocuri care atrag atenția prin fațadele asemănătoare au însă dimensiuni diferite. Cel în care funcționează astăzi shaormăria are două scări, în timp ce blocul cu The Corner are cinci scări. La ultimele două niveluri, ambele au fost proiectate cu apartamente mai mari, cu scară interioară, de patru și cinci camere. Cu alte cuvinte, asemănarea pe care o vedem astăzi dinspre sensul giratoriu nu este întâmplătoare. Ea face parte din concepția urbanistică a întregului ansamblu.
Ce trebuia să fie în locul Catedralei și al clădirii cu casa de schimb valutar
Centrul Făgărașului ar fi putut arăta însă destul de diferit dacă toate planurile de dinainte de 1989 ar fi fost puse în practică. „Un lucru pe care foarte puțini făgărășeni îl mai știu este că, în locul unde se află astăzi Catedrala, în proiect era prevăzut un hotel. Iar în locul unde se află astăzi imobilul omului de afaceri Cornel Delcea, unde funcționează casa de schimb valutar, trebuia să fie o Casă de cultură a tineretului. Construcția existentă acolo urma să fie demolată. După Revoluție, însă, aceste planuri nu au mai fost continuate și orașul a rămas cu o altă configurație decât cea gândită inițial”, spune Viorel Enuică.
Și cele patru blocuri din Centrul Civic au fost gândite încă de la început nu doar pentru locuințe, ci și pentru activități comerciale la parter. Blocul în care funcționează astăzi shaormăria trebuia să găzduiască un magazin dedicat mamei și copilului. Blocul de la CEC avea prevăzute mai multe spații comerciale, fără ca destinațiile lor să fie nominalizate în proiect. Același lucru era valabil și pentru blocul în care se află astăzi The Corner. În schimb, la blocul de la Romarta, destinația comercială era clară: aici urma să funcționeze celebrul magazin Romarta, lucru care s-a și întâmplat.
„Practic, toate cele patru blocuri aveau prevăzute spații comerciale la parter. Unele erau nominalizate, altele figurau pur și simplu ca spații comerciale. La blocul cu shaorma era prevăzut magazinul «Mama și copilul», la CEC erau mai multe spații comerciale, iar la blocul cu The Corner erau, de asemenea, spații comerciale fără o destinație precisă. La Romarta era prevăzut chiar magazinul Romarta și acela a și funcționat. Schimbările de după 1989 au făcut ca o parte dintre proiectele comerciale să nu mai fie realizate conform planurilor inițiale”, mai spune inginerul.
De la primele blocuri cu proiecte rusești la blocurile din anii ’80
Povestea blocurilor din Făgăraș nu începe însă cu Centrul Civic (eventual se termină acolo). Primele locuințe colective au apărut cu mult mai devreme, iar orașul s-a dezvoltat în etape, cartier cu cartier. Cele mai vechi blocuri sunt, potrivit inginerului Viorel Enuică, cele din zona fostei străzi Filimon Sârbu, actuala stradă Negoiu. Construcția lor a început în 1956, în mai multe etape, iar primele proiecte au avut la bază modele rusești. „Dacă vorbim despre istoria blocurilor din Făgăraș, trebuie să ne întoarcem în anii ’50. Primele blocuri importante sunt cele de pe fosta stradă Filimon Sârbu, actuala stradă Negoiu. Prima etapă a început în 1956 și acolo au fost folosite proiecte rusești. După aceea, orașul a început să se extindă și să apară noi zone de blocuri. Cartierul Tudor Vladimirescu, de exemplu, s-a construit etapizat, în perioada 1960 - 1977”, explică inginerul.
O privire asupra cronologiei arată cât de mult s-a schimbat Făgărașul în numai câteva decenii. În cartierul Vasile Alecsandri, blocurile au fost construite între 1965 și 1978, iar în cartierul 13 Decembrie, între 1968 și 1979. Pe strada Antim Decembrie, construcția blocurilor s-a desfășurat între 1978 și 1984. În ceea ce privește Bulevardul Unirii, blocurile au fost ridicate în perioada 1980 - 1984, adică exact în etapa în care orașul începea să capete configurația urbană pe care o recunoaștem astăzi.
Iar povestea se încheie, simbolic, în zona Centrului Civic, unde ultimele mari construcții ale perioadei au schimbat radical imaginea centrului Făgărașului. Tot o construcție nouă, dar asta este o altă poveste, este blocul cu 7 etaje de pe strada Câmpului.
Poate că Făgărașul nu are cele patru fațade ale celebrului Quattro Canti din Palermo. Are însă, în plin centru, două fațade aproape gemene, construite în cadrul aceluiași proiect urbanistic. Iar dacă până acum treceați prin sensul giratoriu fără să le priviți cu atenție, data viitoare merită să vă opriți câteva secunde și să le priviți dinspre Catedrală. S-ar putea să descoperiți că Făgărașul are și el un „Due Canti”.
(CRISTINA CORNILĂ)
